Companii CSR

Cum arată viitorul clădirilor de birouri

26 nov. 2021 4 min

Cum arată viitorul clădirilor de birouri

Reading Time: 4 minute

La 20 de kilometri de Cluj-Napoca, în Vlaha, a apărut o clădire de birouri construită 100% din materiale naturale, cu eficiența energetică la standard de casă pasivă. Mendola Ecopassive WorkSpace este prima clădire de birouri ecopasivă din România structurată pe mai multe etaje.  

A durat doar 19 zile pentru ca întreaga structură a clădirii ­Mendola Ecopassive WorkSpace să fie ridica­tă, urmând ca până la sfârșitul acestui an să fie gata pentru a fi dată în folosință. Clădirea are 1.200 de metri pătrați utili, cu o structură compusă din parter și două etaje. Spațiul va fi compartimentat în 20 de birouri, în care vor lucra peste 80 de persoane din cadrul grupului de firme Mendola Investment Group, o afacere de familie prezentă pe piață de 30 ani.

Arhitectura a fost concepută de Tektum Arhitectura & Arta, iar conceptul ecopasiv, proiectarea la standardul de casă pasivă și managementul proiectului țin de ­EvoHouse. De la prima clădire eco-pasivă din România și până acum, echipa EvoHouse a proiectat timp de peste opt ani case pasive și a ­coordonat construcția a 18 case eco-pasive în țară și în străinătate.

Ecologic și pasiv

Când vorbim despre clădiri eco-pasive, ne referim la construcții ecologice și extrem de eficiente ­energetic. Mai exact, materia primă și procedura de producție, în loc să emane CO2, îl captează, salvând astfel atmosfera de dioxid de carbon. 

Standardul de eficiență energetică, la fel ca și în cazul altor construcții pasive, este oferit de Passivhaus ­Institut, din Darmstadt, Germania. Astfel, clădirea va avea un consum de aproximativ 10 ori mai mic decât al unei clădiri obișnuite.

Structura clădirii de birouri, care a fost asamblată în mai puțin de 20 de zile, a fost executată de o echipă foarte mică – patru dulgheri, un coordonator, care a și proiectat structura, și o macara. În ceea ce privește dificultatea construcției față de clădirile eco-pasive cu destinație rezidențială, Bela Barabas, fondator și Project Manager la EvoHouse, a afirmat că spre surprinderea sa, a fost mai ușor. „Clădirea are o regularitate prin proiectare, nu sunt multe fragmentări în structură și am reușit să definim fluxuri de execuție foarte eficiente care au redus timpul de execuție a structurii.”

Bela Barabas EvoHouse scaled

Costuri văzute și nevăzute

Dacă vorbim despre costurile pentru o clădire de birouri ecopasivă în comparație cu cele pentru una construită în stil clasic, este nevoie de o abordare holistică. O clădire ecopasivă în raport cu una obișnuită costă doar cu 5-8% mai mult, dacă se ia în considerare noua lege nZEB, iar aceste diferențe se recuperează prin costuri mai mici la utilități, cu până la 85-90%. 

Mai mult, ceea ce nu se menționează în structura de costuri este viteza de execuție. Mai exact, vorbim despre timpul în care clădirea începe să fie exploatată, generând astfel costuri pentru investitor. „În cazul unei clădiri de birouri, pentru fiecare 1.000 de metri pătrați se pierd lunar cel puțin 25.000 de euro. La o clădire medie de 5.000 mp, în șase luni, venitul nerealizat este de 750.000 de euro. Aici este una dintre diferențele majore”, explică Bela Barabas.

O imagine de ansamblu

Un astfel de proiect nu este pentru cei care gândesc exclusiv pentru profitul pe termen scurt. Aceste clădiri ale viitorului nu mai sunt exclusiv pentru proprietari, ci devin importante și pentru sănătatea și bunăstarea ocupanților. De asemenea, costurile de exploatare sunt mult mai reduse, ajungând să fie de până la 10 ori mai mici decât pentru o clădire obișnuită. 

Amprenta de CO2 negativă repre­zintă unul dintre avantajele majore, mai ales în contextul schimbărilor climatice. „Mi se pare firesc ca în viitor să plătească cei care poluează și să fie încurajați cei care protejează mediul înconjurător. Prin ­puterea exemplului, în viitor fiecare orga­nizație ar trebui să aibă componente de sustenabilitate în strategie, prin care deja se încadrează în efortul Pactului Verde European. Într-un final, clădirile eco-pasive se pot recicla la încheierea ciclului de viață aproape 100%, spre deosebire de mașinile electrice, unde încă nu ne este clar ce facem cu acumulatorii uzați”, a adăugat fondatorul EvoHouse. 

Pactul Verde European prevede ca până în 2050 să ajungem la zero emisii nete de gaze cu efect de seră și, în același timp, creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor. 

randare 3c scaled

Viitorul clădirilor

Când vine vorba de locuințe, casele pasive încep să capteze și interesul românilor, chiar dacă momentan doar puțini dintre ei aleg să și facă o astfel de investiție. Fondatorul EvoHouse spune că „pe segmentul rezidențial, clădirile pasive sunt acum pentru early adopters, însă vom trece rapid în construcțiile mainframe, pentru că viitorul construcțiilor constă în prefabricare și ia în considerare sănătatea ocupanților și protejarea mediului înconjurător.”

În ceea ce privește clădirile de birouri, companiile nu s-au grăbit în a alege o construcție ecopasivă. Dacă luăm totuși în calcul avantajele unei astfel de construcții pentru investitori, precum viteza de execuție, ieșirea rapidă în exploatare, termenul rapid de amortizare, confortul ambiental sănătos, costurile de exploatare foarte reduse și amprenta de CO2 negativă, vom vedea oare o creștere pe segmentul de business?

“Nu numai clădirile de birouri, ci și clădiri pentru învățământ, clădiri publice, hoteluri și clădiri multifuncționale – toate vin cu beneficii concrete, măsurabile. Conceptul în sine aduce avantaje unice de competitivitate atât pentru ocupanți, cât și pentru investitor. Însă un astfel de proiect este pentru cei care gândesc holistic, pe termen lung, având o strategie sustenabilă pentru organizațiile lor.” 

Bela Barabas

Conform acestuia, există deja cereri pentru școli private, pensiuni, hoteluri și clădiri de birouri, dar cel mai important aspect pentru EvoHouse în acest moment este „răspândirea conceptului în sine pe plan local și facilitarea dezvoltări industriei locale bazate pe valoare adăugată”. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 358 (15 noiembrie – 15 decembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: