Cum a schimbat internetul lumea

Online-ul a transformat radical modul in care ne informam, comunicam si consumam. Dupa socul bulei dotcom din 2000, care a aruncat industria cu cativa ani inapoi, s-a format un nou val de businessuri dezvoltate in online, care astazi ne sunt indispensabile si pun fundatia pentru un viitor digital.

 

Online-ul nu a fost intotdeauna simplu, dar cu siguranta promitea enorm, inca din primii ani, iar in 1999 promitea chiar mai mult decat putea duce. Anii 1996- 2000 au fost dedicati recordurilor absolute cand vorbim de sumele realizate de companiile din online. Incet dar sigur se forma bula dotcom, alimentata de un numar tot mai mare de companii in online. Evaluarile acestora pe bursa cresteau nejustificat, investitorii anticipand recuperarea investitiilor si generarea de profit intr-un moment in care rata de penetrare a internetului si educatia publicului larg in online erau la niveluri scazute.

 

Evolutia companiilor era spectaculoasa, dar spectacolul s-a transformat ulterior in circ si apoi in drama pentru majoritatea investitorilor. In primavara lui 2000 inevitabilul s-a produs si bula s-a spart. Indicele Nasdaq a pierdut in acel moment 78%, de la 5.046 puncte la 1.114 puncte, nivelul initial fiind atins exact 15 ani mai tarziu. Singurul castigator cu nume sonor al acelei perioade pare sa fie Apple, in timp ce Sun Microsystems, AOL, Nokia, Dell, Yahoo, Microsoft, Cisco si Oracle au cunoscut deprecieri ale actiunilor de 2, 3, chiar 6 ori. Nokia, cu o capitalizare de 200 de miliarde de dolari la acea vreme, atinge acum o valoare de 31 miliarde de dolari, dupa ce la un moment dat scazuse la 8 miliarde. Daca Sun Microsystems avea o capitalizare de 116 miliarde de doin 1999, la mai putin de zece ani distanta era cumparata de Oracle la pretul de 7,4 miliarde de dolari. In 2000, singurul lucru important pentru sectorul financiar- bancar era valoarea uriasa a comisioanelor primite pentru medierea IPO-urilor (oferte publice initiale) – cu alte cuvinte, pentru listarea la bursa a companiilor din IT&C. Investitorii naivi nu faceau diferenta intre modelele de business solide – cum ar fi Apple – si cele subrede, care nu aduceau plusvaloare. Succesul Apple si aura care inconjoara aceasta companie nu se datoreaza doar carismei lui Steve Jobs. Cifrele arata ca producatorul IT a construit un business cu fundatie solida, reusind sa iasa in evidenta prin evolutii pozitive in perioada de spargere a bulei tehnologice din 2000. Daca la acea vreme Apple avea o capitalizare de 9 miliarde de dolari, astazi compania atinge cota de 613 miliarde si continua sa inoveze in industrie, dupa ce in anii trecuti a lansat produse revolutionare precum iPod, iPhone si iPad, dar si servicii inovatoare precum iTunes. Compania fondata de Steve Jobs a confirmat astfel ca piata de IT&C avea potential si in urma cu 15 ani, in ciuda falimentelor pe banda rulanta de la acea vreme. Merita spus, totusi, ca si Apple se aflase in pragul falimentului cu cativa ani inainte.

 

Dar, dincolo de cifre si de variatiile de pe bursa, online-ul a transformat radical modul in care ne informam, comunicam si consumam. Dupa socul bulei dotcom au urmat ani de precautie, insa nicio secunda nu s-a pus problema lipsei de utilitate sau de potential a businessului in online. Astfel, au aparut noi modele de afaceri, raspunzand direct nevoilor consumatorilor si oferind facilitati neintalnite la companiile lansate in anii precedenti – cu alte cuvinte, au evitat greselile facute de firmele din online-ul de la sfarsitul anilor ’90. Unul dintre pionierii care au urmat un astfel de drum a fost Napster, care se lansa in 1999 si urma sa schimbe felul in care “consumam” continut audio. Inainte de aceasta borna in timp, daca doreai sa asculti muzica, pasul evident era sa mergi la un magazin specializat si sa cumperi CD-ul trupei preferate. Odata cu aparitia Napster, utilizatorii de internet aveau acces la milioane de melodii gratis. Desi serviciul avea sa fie declarat ilegal, acesta a functionat ca un prototip pentru noi servicii de succes legale, cum ar fi iTunes.

 

In 2003, Mark Zuckerberg lansa Facebook. Reteaua de socializare e “datoare” in multe privinte pleiadei de retele similare lansate cu cativa ani inaintea sa, dintre care amintim MySpace, Friendster sau Hi5. Asa cum Google domina de ani buni nisa cautarilor pe internet, Facebook a ajuns sa fie cel mai relevant jucator din social media. YouTube si Twitter au urmat drumul Facebook, cu lansari in 2005, respectiv 2006. Chiar daca nu se ridica la nivelul companiei fondate de Zuckerberg din punctul de vedere al numarului de utilizatori si de venituri generate (1,5 miliarde de dolari, respectiv 664 milioane de dolari, comparativ cu 7,9 miliarde de dolari in cazul Facebook), cele doua platforme online au reusit sa devina lideri pe nisele lor. Mai mult, acestea au fost folosite drept parghii de informare si protest in nordul Africii. Utilizarea Twitter-ului s-a dovedit decisiva in rasturnarea regimului in Egipt si Tunisia. Astazi, internetul este principala sursa de stiri. Nu doar ca ne informam mai repede, ci ne putem face auzite vocile cu usurinta. Conceptul de viralizare a capatat noi dimensiuni odata cu dezvoltarea internetului. Orice tip de informatie care este distribuita in mod natural de un numar mare de utilizatori de internet poarta numele de “viral”, indiferent ca vorbim de o fotografie, un videoclip sau o stire.

 

In anii ’90, conceptul de corespondenta se rezuma la serviciile postale clasice, insa e-mailul a revolutionat aceasta industrie. Pana in 2004, Hotmail oferea serviciu de e-mail gratuit, cu spatiu de stocare de 2 MB, in timp ce Yahoo plusa cu spatiu de 4 MB pentru utilizatori. Astfel, cand Google anunta lansarea unui serviciu gratuit de internet numit Gmail cu spatiu de stocare de 1 GB gratis, multi s-au intrebat daca nu cumva este vorba de o farsa de 1 aprilie. Intrebarea avea un oarecare fundament, daca tinem cont de faptul ca Google facea anuntul chiar pe data de 1 aprilie. Intr-o oarecare masura, internetul este responsabil si pentru dezvoltarea industriei de telefonie mobila spre conceptul de smartphone. Accesul la informatii era principalul atu al internetului, iar odata ce acest acces a putut fi redat nu doar pe computerul personal, ci si pe un terminal mobil, piata s-a schimbat. Brusc, ecranele telefoanelor trebuia sa fie configurate corespunzator pentru fluxul de informatii cautate de client. Practic, conceptul de touchscreen a aparut ca o consecinta a nevoii de informare de pe internet a consumatorului.

 

Shoppingul a cunoscut la randul sau o adevarata revolutie. Spre exemplu, daca in Marea Britanie, una dintre tarile care dicteaza trendurile la nivel de consum, anul 2000 aducea cumparaturi online in valoare de 800 milioane de lire sterline, anul trecut nu mai putin de 91 miliarde de lire sterline au fost cheltuite pentru shoppingul online, iar 2014 s-ar putea incheia cu cumparaturi online in valoare de 107 miliarde lire sterline, adica echivalentul Produsului Intern Brut al Romaniei in 2013. Trendul va continua cel mai probabil si in anii urmatori la nivel global. Analistii britanici se asteapta la o crestere semnificativa a nisei de alimente vandute online. Din acest punct de vedere, se pare ca Romania adopta mai repede decat de obicei trendul. Desi volumele realizate de romani nu se compara cu cele din Marea Britanie, vanzarea online de alimente pare sa fie acceptata si de consumatorii romani in momentul de fata. Doi dintre cei mai mari retaileri prezenti in Romania – eMAG si Mega Image – s-au asociat in acest sens pentru a lansa un magazin online dedicat comertului cu alimente. Companiile nu au facut inca publice estimarile privind volumele pe care urmeaza sa le realizeze in urmatorii ani.

 

Mediul de business a fost influentat decisiv de dezvoltarea internetului. In urma cu 15 ani, campaniile de marketing ale marilor companii se bazau in primul rand pe reclamele din ziare si pe recomandarile clientilor deja existenti. Practic, canalele de promovare erau nu doar limitate, dar ofereau si putine variante de cuantificare a rezultatelor directe obtinute in urma campaniilor. Internetul a schimbat fundamental felul in care brandurile se adreseaza consumatorilor, oferindu-le in acelasi timp noi variante pentru a se promova. Mai mult, majoritatea afacerilor de tip B2C (business to consumer) au o extensie in online, prin magazine virtuale care se adreseaza clientilor din intreaga lume, spre deosebire de magazinele clasice, care deservesc doar clientii din proximitate. Analistii de la eMarketer estimeaza vanzari globale in online de 1.500 de miliarde de dolari pentru anul in curs, ceea ce reprezinta un avans de 20% comparativ cu anul trecut. De altfel, sectorul de e-commerce a raportat cresteri de doua cifre anual, in ultimii zece ani.

 

Conform asociatiei ABTA, 49% dintre britanici si-au rezervat vacante in strainatate anul trecut prin intermediul internetului – in urma cu 15 ani, conceptul era necunoscut. Mai mult, astazi avem acces la recenzii pe site-uri precum TripAdvisor si putem efectua tururi virtuale ale locurilor pe care dorim sa le vizitam, in timp ce in anul 1999 calatoria peste granite era pentru multi un amalgam de surprize si necunoscute. La jumatatea lui 2014 aproape trei miliarde de oameni aveau acces la internet, iar in momentul citirii acestui articol e posibil ca aceasta borna sa fie depasita. Un lucru este cert: internetul a schimbat ireversibil felul in care ne informam, dar si cum comunica m. In urma cu douazeci de ani, mijlocul preferat de comunicare era telefonul – in Romania, cel fix, cu celebrul disc pentru formarea numarului, in loc de tastatura. Posta era un alt mijloc de comunicare esential, in lipsa e-mailului, insa comunicarea cu o cunostinta de peste hotare se dovedea extrem de anevoioasa, cu perioade de asteptare a unui raspuns de 2-3 saptamani. E-mailul a redus dependenta oamenilor de serviciile postale clasice si ne-a permis sa tinem legatura cu cei apropiati in timp real. Spre deosebire de anii 2000, in momentul de fata ne aflam intr-un punct in care esecul online-ului nu mai pare sa fie un subiect demn de luat in calcul. Internetul nu e inca un mediu complet matur, existand loc pentru falimente si pentru modele de business ineficiente, insa rolul tot mai important pe care-l joaca in vietile noastre nu poate decat sa ne faca sa ne intrebam: cum ne va schimba el viata in urmatorii 15 ani?

 

ONLINE.RO

In Romania, online-ul a avut in mare parte o dezvoltare dictata de trendurile internationale. Facebook a fost adoptata ca principala retea de socializare spre finalul deceniului trecut, dupa ce initial Hi5 se regasea printre preferintele romanilor. Unul dintre motive tine de resursele financiare necesare pentru a construi proiecte ce pot rivaliza cu gigantii globali din online. De asemenea, rareori este viabil sa te inscrii intr-un astfel de duel, atunci cind te adresezi unui public de cateva milioane de potentiali utilizatori, comparativ cu miliardele carora li se adreseaza un produs global. Cu toate acestea, exista nise in care antreprenorii romani si-au putut dezvolta proiectele cu succes pe plan local in ultimii 15 ani.

 

Site-urile de recrutare s-au bucurat de un succes deosebit: Ejobs si Bestjobs, lansate in 1999, respectiv 2000, s-au numarat printre putinele proiecte de succes care au reusit sa treaca testul timpului, continuand sa fie dominante in piata in care activeaza. In ultimii ani, platformele de continut media cum ar fi Zonga si Voyo si-au facut aparitia pe piata locala si continua sa castige clienti. Serviciul de muzica fondat de Sergiu Biris a ajuns la 500.000 de utilizatori, in timp ce Voyo numara peste 120.000 de abonati, reusind sa faca primii pasi pe plan local dupa modelul unor companii de succes din SUA, cum ar fi Spotify, Deezer, Hulu sau Netflix. O dovada a avansului online-ului in Romania si a importantei crescute pe care companiile o dau acestui segment e oferit de succesul festivalurilor de profil. Zona de publishing online este si ea una efervescenta, alimentand permanent apetitul romanilor pentru informatii, stiri, comentarii si divertisment, de multe ori fiind vorba despre o trecere totala sau partiala in online a unor entitati din alte medii (TV, presa scrisa). Ultimii 2-3 ani au adus in prim-plan site-urile de anunturi gratuite. Daca atunci cand Biz scria despre online in 2000 segmentul abia pornea la drum, prin intermediul okazii.ro, azi lupta la varf tocmai.ro si olx.ro (fost mercador.ro), care au investit inclusiv in reclama de televiziune. Zona de e-commerce este vedeta online-ului romanesc, dezvoltandu-se alert in ultimii 10 ani, pana la un volum de 600 de milioane de euro anul trecut. Acum aproape 15 ani emania.ro era unul dintre pionierii domeniului. Azi, cel mai important jucator de pe acest segment este retailerul online eMAG, care a pornit ca un proiect antreprenorial dedicat vanzarii de electronice iar in ultimii ani s-a transformat intr-o veritabila corporatie, cu portofoliu larg de produse si afaceri in tarile vecine.