BizRemote by certSIGN

Cum va arăta viața după pandemie

28/04/2020 4 min read

Cum va arăta viața după pandemie

Reading Time: 4 minute

Dacă la început părea ceva depărtat și inofensiv pentru cei mai mulți dintre noi, coronavirusul a dovedit în scurt timp că nu este deloc așa. S-a răspândit cu repeziciunea unui foc scăpat de sub control, peste tot în lume, lăsând în urmă mii de morți, milioane de oameni fără locuri de muncă și o mulțime de mici afaceri închise. Pe măsură ce tot mai multe țări europene elimină restricțiile de deplasare și deschid micile afaceri pentru deblocarea economiei și în România se discută tot mai mult despre posibilitatea ridicării stării de urgență de la jumătatea lunii mai, tot mai multă lume își pune întrebări cu privire la „moștenirea pandemiei”. Cum va arăta viața după pandemie? Și, cu cât eforturile de împiedicare a răspândirii coronavirusului se vor prelungi mai mult, cu atât sunt șanse mai mici se ne reîntoarcem la lumea pe care o cunoșteam înainte de pandemie.

Deja se conturează câteva tendințe și în România: este din ce în ce mai clar că sistemul medical peste tot în lume se va schimba, turismul și călătoriile vor încetini, cel puțin în acest an și tot mai mulți oameni vor pune bani la saltea. Chiar și munca și ieșirile cu prietenii vor fi diferite.

Autoizolarea va continua și după ridicarea restricțiilor

Acum ne gândim că după ridicarea stării de urgență vom petrece mai mult timp cu familia și prietenii, vom începe să alergăm în parc sau vom pleca într-o vacanță la plajă, dar pentru cei mai mulți dintre noi o simplă ieșire cu prietenii la masă, o îmbrățișare sau mersul la frizer vor fi dificile și evitate pe cât de mult posibil cel puțin pentru o perioadă de timp. Chiar dacă vom ieși din starea de urgență, va trebui să depășim și „carantina psihică”. Cum Covid-19 poate fi transmis și de la purtători asimptomatici, psihologii avertizează că în aceste momente cu toții privim lumea ca pe un loc periculos, plin cu potențiale amenințări, ceea ce va face dificilă interacțiunea cu chelnerul sau cu frizerul. În Wuhan, orașul de unde a izbucnit noua pandemie, sunt foarte multe persoane care evită acum să iasă din casă, o parte dintre aceștia dezvoltând agorafobie.  

Măștile chirurgicale vor deveni parte din garderobă

Înainte de pandemie, în România cei care purtau o mască chirurgicală într-un spațiu public, care nu era spital sau cabinet stomatologic, erau priviți cu suspiciune. În China și în alte orașe mari din Asia de sud-est, care s-au mai confruntat cu pandemii, cum ar fi cea de SARS din 2002, măștile sunt o prezență obișnuită în viața oamenilor. Protejarea celor din jur, chiar și de o gripă este extrem de răspândită pe străzile din Beijing, Seul ori Taipei. Însă, încet-încet se modifică și atitudinea europenilor și a americanilor față de măștile chirurgicale, iar brandurile de modă nu stau cu mâinile în sân. Designerul Christian Siriano a produs 1.000 de măști pentru cadre medicale, care au fost promovate într-o serie de selfie-uri și de Bella Hadid și Kim Kardashian.

Vom lucra diferit

Microsoft a dezvăluit informații cu privire la felul în care angajații care au lucrat de acasă au folosit aplicația Microsoft Teams și estimează că pandemia de coronavirus va fi un punct important ce va schimba felul în care lucrăm și învățăm pentru totdeauna. Cum era de așteptat, Microsoft a înregistrat un număr record de utilizatori în timpul pandemiei, undeva la peste 2,7 milioane de minute de ședințe în fiecare zi, adică o creștere cu 200% față de luna martie. După ce au fost ridicate restricțiile în China, Microsoft înregistrează în continuare un număr de două ori mai mare de utilizatori ai aplicației Microsoft Teams, față de luna ianuarie, ceea ce poate indica că după trecerea pandemiei nu vom renunța așa de repede la programele cu care ne-am acomodat în toată perioada de autoizolare. În lipsa impunerii unei stări de urgență foarte probabil ar fi durat ani buni până când telemunca ar fi putut deveni o normalitate pe piața muncii din România. Coronavirusul ne-a demonstrat că putem fi productivi și lucrând de acasă. La finalul pandemiei, dacă veți avea nevoie să lucrați o zi de acasă șefii nu vă vor mai privi cu suspicine și vor avea certitudinea că nu veți vedea seriale toată ziua, ci veți lucra.

Bani albi pentru zile negre

Până de curând, bonusurile de performanță ori primele de sărbători erau ceva obișnuit pentru cei mai mulți dintre angajați, însă actuala criză a făcut angajatorii să taie complet aceste beneficii. O serie de estimăti arată că o bună parte dintre angajatori vor îngheța salariile și chiar vor apela la unele scăderi salariale. Un studiu realizat recent de firma de cercetare IRES arată că marea majoritate a românilor se așteaptă ca pandemia să îi afecteze financiar. Jumătate dintre participanții la studiu precizează că nu au economii și dintre cei care au, peste 40% spun că banii puși deoparte îi ajută să trăiască decent până la două luni și aproape 20 de procente au suficiente resurse pentru un an. Banii pentru zile negre sunt o uriașă gură de oxigen în timpul acestei pandemii și pe viitor tot mai mulți români vor lua în calcul astfel de evenimente neprevăzute și nu vor mai face greșeala să nu facă economii.

Vacanțele după pandemie

Chiar dacă cei mai mulți dintre noi ne gândim că de îndată ce se vor ridica restricțiile de deplasare vom pleca într-un concediu undeva la plajă, foarte probabil nu va fi chiar așa. Un studiu realizat de Organizația Mondială a Turismului preciza că numărul turiștilor la nivel international va înregistra o scădere abruptă, la nivelul anului 2013. Vom mai fi nevoiți în continuare să respectăm reguli de distanțare socială și încă sunt multe necunoscute cu privire la regulile ce trebuie să respectate de pildă de administratorii plajelor cum ar fi distanța dintre sezlonguri. Totuși, experții în turism se așteaptă, pentru următoare perioadă la o creștere a numărului călătoriilor interne și a vacanțelor de familie.

Schimbări în sistemul medical

Pandemia a pus în lumina reflectoarelor toate slăbiciunile sistemelor medicale de peste tot din lume chiar și din SUA și a demonstrat că este nevoie de îmbunătățiri serioase de la infrastructură la proceduri care sunt extrem de necesare pentru a face față mai bine urgențelor și pentru a evita infectatarea personalului medical. Unul dintre motivele pentru care în Germania de exemplu a fost înregistrat un număr mic de morți comparativ cu alte state din Europa, este numărul mare de paturi din secțiile de terapie intensivă, care au permis spitalelor germane să primească și un număr mare de pacienți din Uniunea Europeană. În următorii ani, guvernele se vor concentra mai mult pe sistemul medical și vor adopta o serie de strategii cu care să facă față unor situații de criză similare. Timpul ne va spune însă dacă și România se va alinia acestei tendințe mondiale.

Foto: © Marysmn | Dreamstime.com

Leave a comment

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă