De ce România nu își mai permite blocajul politic. Economia încetinește, iar încrederea investitorilor se erodează

De ce România nu își mai permite blocajul politic. Economia încetinește, iar încrederea investitorilor se erodează

Reading Time: 8 minute

Politicienii trebuie să vină rapid cu o soluție guvernamentală, altfel problemele din economia care a dat suficiente semne de reziliență, dar este ținută pe linia de plutire de investițiile publice record și de fondurile europene, pot scăpa de sub control. Nu suntem într-o economie care s-a prăbușit, suntem într-o economie aproape blocată, în care consumul și industria se contractă, investițiile private dau semnale de alarmă, iar marile companii internaționale nu mai reinvestesc profiturile, ci mai degrabă și le retrag din țară.

de Cătălin Guriță, avocat și practician în insolvență, partener GMCID Attorneys At Law

La momentul acestei analize, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fiind a patra nominalizare în aproximativ cinci luni de criză politică.

Formarea unui guvern stabil și adoptarea unui buget credibil pentru 2027 sunt urmărite explicit de piețe și de agențiile de rating. Aici legătura economie–politică este foarte directă: incertitudine politică → risc perceput mai mare → curs și randamente sub presiune → cost mai mare de finanțare pentru stat → costuri mai mari pentru economie. Nu este nevoie de o interpretare partizană ; mecanismul este unul financiar.   

• România are în primul rând o criză de credibilitate: deficit bugetar, deficit comercial, datorie publică în creștere și inflație ridicată – toate se întâlnesc într-o economie sufocată care nu mai poate crește.
• Consolidarea fiscală a funcționat în privința reducerii deficitului bugetar, dar ajustarea a lovit în consumul și activitatea privată nefiind completată de măsuri care să susțină și aceste zone ale economiei.
• Cel mai important avertisment vine din investițiile străine: –82% în primul semestru și profituri reinvestite negative.
• Mediul antreprenorial nu a încetat să producă firme noi, deși simultan cresc insolvențele, ceea ce indică o presiune spre o restructurare a întregii economii.
• Cursul este acum un barometru al încrederii.
• Fondurile europene sunt centura de siguranță a economiei în 2026. În următorii ani investiția privată, investițiile străine directe și productivitatea și trebuie să redevină motoare de creștere.

Haideți să luăm indicatorii economici punct cu punct:

1. PIB și creșterea economică: România a intrat practic în stagnare

Datele INS pentru primul semestru arată că PIB-ul a scăzut cu 0,7% în S1 2026 față de S1 2025, pe seria brută. În T2 2026, PIB a stagnat față de trimestrul precedent și a fost cu 0,4% sub T2 2025 pe seria brută; pe seria ajustată sezonier, declinul anual a fost de 2%.

Comisia Europeană estima în prognoza din mai o creștere de numai 0,1% pentru întreg anul 2026, după doar 0,7% în 2025. Între timp, agenția de rating Standard & Poor’s este chiar mai prudentă: în analiza din 2 octombrie estimează o contracție de aproximativ 0,5% în 2026.

România face consolidare fiscală într-un moment în care economia aproape că nu mai crește și este mult mai greu să reduci deficitul când baza economică stagnează.

2. Consumul – motorul tradițional al economiei românești s-a „gripat”

În primele șapte luni din 2026, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă din 2025. Scăderile au fost generalizate: produse nealimentare –7,2%, carburanți –4,5%, alimente, băuturi și tutun –4,4%. Numai în iulie, vânzările retail au fost cu 6,2% sub iulie 2025.

3. Industria este în contracție

Producția industrială a scăzut în primele șapte luni cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%. Pe seria ajustată sezonier, industria totală este la –3,8%, iar industria prelucrătoare la –5%. În plus, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 3,6% în primele șapte luni, iar în iulie erau cu 6,9% sub iulie 2025. Asta contează deoarece comenzile reprezintă un indicator privind activitatea industrială viitoare. Deci nu avem doar producție mai mică astăzi, ci și o bază mai slabă de comenzi pentru lunile următoare.

4. Investițiile și construcțiile – motoarele care încă trag

Imaginea nu este exclusiv negativă: Investițiile nete din economia națională au crescut în T2 2026 cu aproximativ 17,8% în termeni reali față de T2 2025. Volumul lucrărilor de construcții a crescut în primele șapte luni cu 11,2% pe seria brută și cu 8,2% pe seria ajustată. Dar o parte importantă a acestui dinamism vine din investiția publică și din fondurile UE.

Comisia Europeană spune explicit că investițiile finanțate european și infrastructura publică sunt cele care contribuie pozitiv la creștere, în timp ce consumul este afectat de consolidarea fiscală și inflație.

Execuția bugetară confirmă fenomenul: investițiile statului au ajuns la 97,05 miliarde lei în primele opt luni, față de 71,95 miliarde lei anul trecut, iar plățile prin cadrul financiar 2021–2027 și PNRR au crescut cu 67,3%.

5. Inflația scade, dar rămâne foarte mare raportat la UE

În august, inflația IPC (Indicele Prețurilor de Consum) a fost de 6,17%, față de 8,16% în iulie. Inflația armonizată europeană – HICP – a fost 6,3%.

România a avut în august cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană pe metodologi armonizată: 6,3%, față de media UE de 3,2%. BNR estimează pentru finalul lui 2026 aproximativ 6,1%, iar rata de politică monetară este încă 6,50%.

Deci dezinflația există, chiar și dincolo de ajustarea statistică, dar România rămâne într-o combinație neplăcută: creștere economică aproape zero + inflație mult peste media UE.

6. Cursul valutar: unul dintre cele mai vizibile semnale ale deteriorării încrederii

La 6 octombrie, BNR a stabilit un nou maxim istoric de 5,3527 lei/euro. Pe 5 ianuarie 2026 cursul era 5,0905 lei/euro. Asta înseamnă o depreciere de aproximativ 5% de la începutul anului. Rezervele valutare ale BNR au coborât de la 64,865 miliarde euro la sfârșitul lui august la 60,060 miliarde euro la sfârșitul lui septembrie, o scădere de 4,805 miliarde. Din ieșirile lunii, circa 2,684 miliarde euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută; BNR nu a confirmat cât din variație a fost legată de intervenții valutare.

Așadar formularea „BNR a cheltuit 5 miliarde să apere leul” pe care am auzit-o în spațiul public este exagerată și alarmistă. Nu avem confirmarea BNR pentru această concluzie, din contră știm că aprox. 2,5 miliarde au fost cheltuite în contul datoriei publice.

Putem spune însă că deprecierea leului și scăderea rezervelor au avut loc simultan și este în legătură directă cu agravarea incertitudinii politice.

7. Investițiile străine directe – poate cel mai puternic semnal de alarmă

În primul semestru din 2026, investițiile directe ale nerezidenților au fost de numai 669 milioane euro, față de 3,719 miliarde euro în S1 2025: o scădere de aproximativ 82%. Situația s-a mai ameliorat în iulie, dar rămâne foarte slabă: în ianuarie–iulie, ISD (Investiții Străine Directe) au fost 1,127 miliarde euro, față de 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de aproximativ trei sferturi.

Mai spectaculos: în T2 2026, fluxul total al investițiilor directe ale nerezidenților a fost negativ, 521 milioane euro, cel mai slab trimestru din 2013 până în prezent.

În S1 2026, componenta „profituri reinvestite” din ISD a avut un sold de –1,124 miliarde euro.

Există însă o componentă sezonieră: distribuirile de dividende sunt concentrate de regulă în primul semestru. Soldul profitului reinvestit a fost negativ în T2 și în 2024 și 2025.

Diferența este că valoarea negativă din 2026 este cu circa 55% mai amplă decât în 2024, iar BNR spune că acest lucru sugerează și o reducere reală a profitabilității operaționale, nu doar un efect de calendar.

Așadar, formularea riguroasă ar fi următoarea: În 2026 companiile cu capital străin au distribuit în primul semestru dividende care au depășit profiturile curente, ceea ce a împins profiturile reinvestite la –1,124 miliarde euro. Fenomenul are și o componentă sezonieră, dar amplitudinea este mult mai mare decât în anii precedenți.

8. Deficitul de cont curent: vulnerabilitatea externă rămâne mare

Deficitul contului curent a ajuns la 16,29 miliarde euro în ianuarie–iulie 2026, față de 15,707

miliarde în aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial de bunuri a fost de 19,276 miliarde euro în primele șapte luni. Exporturile au crescut cu 3,1%, importurile cu 2%, ceea ce a redus deficitul comercial cu numai 1,1%.

Standard & Poor’s estimează pentru întreg anul un deficit de cont curent de aproximativ 7,5% din PIB, în timp ce prognoza de primăvară a Comisiei Europene era 6,9%.

Problema economică este că deficitul extern trebuie finanțat. Dacă ISD scad, România depinde mai mult de fonduri europene și de finanțare prin datorie.

Exact acesta este și avertismentul BNR: restrângerea ISD mută finanțarea externă către instrumente care majorează datoria.

9. Datoria externă

La finalul lui iulie, datoria externă totală ajunsese la 234,879 miliarde euro, cu 6,416 miliarde

peste sfârșitul lui 2025. Datoria externă pe termen scurt era de 52,669 miliarde euro, în creștere cu 9,4% față de sfârșitul anului trecut.

Acesta este încă un motiv pentru care calitatea finanțării deficitului extern contează: este preferabil ca deficitul să fie finanțat prin ISD și granturi UE decât prin acumulare continuă de datorie.

10. Deficitul bugetar: una dintre puținele evoluții clar pozitive

După primele opt luni din 2026, deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde lei – 2,89% din PIB, față de 86,36 miliarde lei – 4,51% din PIB – în perioada corespunzătoare din 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu circa 31%.

Veniturile au crescut cu 11,4%, cheltuielile cu 4,2%, dar ajustarea are un preț economic: încasările din TVA au crescut cu 25,2%, pe fondul noilor cote, iar politica de consolidare include înghețări salariale/pensii și alte măsuri fiscale care reduc venitul

disponibil și consumul.

Și mai important: cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde lei în numai opt luni, cu

26,7% mai mult decât în 2025 și echivalentul a aproximativ 2% din PIB.

Deficitul se reduce, ceea ce este un lucru pozitiv, dar factura anilor de deficite foarte mari începe acum să apară în buget prin costul dobânzilor, într-o perioadă din ce în ce mai tulbure pe piețele financiare internaționale.

11. Datoria publică a trecut pragul de 60%

Conform datelor Eurostat prezentate Guvernului, datoria publică pe metodologia UE ajunsese la 60,1% din PIB la sfârșitul T1 2026. Comisia Europeană estimează aproximativ 61,6% din PIB la sfârșitul lui 2026 și 63,4% în 2027.

Deci problema României nu este că are deja una dintre cele mai mari datorii din Europa – nu are – ci viteza cu care aceasta crește și costul la care este finanțată.

12. Insolvențele – două seturi de date care trebuie diferențiate. Se închid firme, se deschid PFA-uri

Datele oficiale ONRC arată 4.782 de societăți și PFA intrate în insolvență în ianuarie–august 2026, față de 4.561 în aceeași perioadă din 2025: +4,85%.

Pe sectoare, datele RisCo pentru septembrie arată creșteri importante la construcții

rezidențiale/nerezidențiale (+38%), transport rutier de mărfuri (+73%) și restaurante (+233%). În primele opt luni au fost dizolvate 37.227 de firme, cu 2,92% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Bucureștiul are aproape 8.000 dintre acestea.

Pentru radieri, ultima situație agregată pe care am găsit-o pentru toate domeniile este cea din primul semestru: 46.283 de firme radiate, cu 5,69% peste S1 2025.

Dar se înființează în continuare foarte multe afaceri, iar aceasta este contraponderea necesară. În primele șapte luni din 2026 au fost înmatriculate 85.988 de persoane fizice autorizate și juridice, cu 1,58% mai mult decât în perioada similară din 2025.

Dintre acestea: 47.454 au fost SRL-uri, iar 34.699 PFA-uri, deci activitatea antreprenorială rămâne puternică.

Mai interesant este ce fel de firme se deschid: transport și depozitare – 14.916 înmatriculări, activități profesionale/științifice/tehnice – 9.098, în timp ce în comerț înmatriculările au scăzut cu 13,9%. Aici există o poveste economică interesantă: economia se restructurează, iar antreprenoriatul nu dispare, dar mediul devine mai dificil pentru firmele existente.

13. Ratingul României – am evitat deocamdată retrogradarea, dar avertismentul rămâne

Pe 2 octombrie 2026, S&P a menținut ratingul României la BBB-/A-3, adică ultima treaptă a

categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. Și Fitch și Moody’s au perspectivă negativă. S&P spune explicit că un blocaj politic prelungit care ar afecta consolidarea fiscală din 2027–2028 poate conduce la scăderea ratingului.

Pe de altă parte, S&P recunoaște că în 2026 consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au continuat și estimează că investițiile publice ajung la aproximativ 8,5% din PIB, un nivel excepțional. (

Așadar nu este corect să spunem „România a fost salvată de agențiile de rating,” mai corect este: „România și-a păstrat investment grade, dar toate cele trei mari agenții ne țin sub perspectivă negativă.”

14. Fondurile europene sunt în acest moment principalul amortizor

Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE,) după renegocierea din august, PNRR are o valoare de 20,11 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde granturi și 6,54 miliarde împrumuturi. Estimările preliminare MIPE indică o absorbție de peste 90% la granturi și 95% la componenta de împrumut.

S&P estimează că intrările de fonduri UE echivalează cu aproximativ 3,5% din PIB în 2026 și spune explicit că investiția publică finanțată astfel reprezintă principalul sprijin pentru activitatea economică din acest an. Fără fondurile europene și investiția publică, tabloul economic al României din 2026 ar arăta considerabil mai rău.

15. Imagine de ansamblu in cifre

Indicator	Ultima valoare relevantă
PIB S1 2026 vs S1 2025	−0,7%
Prognoză CE PIB 2026	+0,1%
Prognoză S&P PIB 2026	−0,5%
Inflație IPC august	6,17%
Inflație HICP august	6,3% – cea mai mare din UE
Dobândă BNR	6,50%
EUR/RON 6 octombrie	5,3527 – maxim istoric
Retail ian.–iul.	−5,7%
Producție industrială ian.–iul.	−3,7%
Construcții ian.–iul.	+11,2%
Deficit bugetar ian.–aug.	2,89% PIB / 59,42 mld. lei
Dobânzi plătite din buget ian.–aug.	42,05 mld. lei, +26,7%
Datorie publică	peste 60% PIB
Deficit cont curent ian.–iul.	16,29 mld. euro
Deficit comercial ian.–iul.	19,28 mld. euro
ISD ian.–iul.	1,127 mld. euro vs 4,915 mld. în 2025
ISD S1	669 mil. euro, −82% an/an
Profituri reinvestite S1	−1,124 mld. euro
Datorie externă totală iulie	234,879 mld. euro
Insolvențe ONRC ian.–aug.	4.782, +4,85%
Dosare insolvență septembrie – RisCo	869
Dizolvări firme ian.–aug.	37.227, +2,92%
Înmatriculări ian.–iul.	85.988, +1,58%
dintre care SRL	47.454
dintre care PFA	34.699

Concluzie

România nu este într-o situație de colaps economic și există elemente importante de reziliență: investiții publice record, fonduri europene, un sistem bancar stabil și o corecție reală a deficitului bugetar.

Dar există o schimbare clară de regim economic față de anii în care creșterea era alimentată de consum, salarii și deficite. Spațiul pentru această formulă s-a terminat.

Provocarea următorilor ani este dacă România poate trece de la modelul „consum + deficit +

datorie” la unul bazat pe investiții productive, capital privat, exporturi, productivitate și fonduri europene transformate în infrastructură și capacitate economică reală.

Iar în următoarele luni, poate cel mai important indicator nu va fi o statistică singulară, ci încrederea: în stabilitatea politică, în predictibilitatea fiscală și în capacitatea statului de a prezenta o traiectorie credibilă pentru buget, datorie și investiții.

Foto: 179402995 © Natanael Alfredo Nemanita Ginting | Dreamstime.com