Depese de pe frontul de est al publicitatii

<p> <strong>Cand a plecat din tara nu stia daca va fi pentru o saptamana sau o luna. Contractul pe care l-a semnat in 2007 putea sa se termine oricand. Au trecut deja cinci ani de cand pe cartea de vizita a lui Mihai Coliban scrie BBDO Moscova. Si povestea continua.</strong></p> <p>  </p> <p> Foto: Igor Starkov / Afisha.ru</p> <p>  </p> <p> Daca ar fi sa ne luam dupa numarul de premii castigate, am putea spune ca Moscova il inspira mai mult decat Bucurestiul. In cinci ani de cand este director de creatie la BBDO Black in Moscova, a castigat 140 de premii si nominalizari fata de doar 35 de premii in zece ani de publicitate in Romania. Dar nu e vorba numai de premii, ci si de proiecte pentru 200 de clienti, in 25 de tari, pe 5 continente si o medie de 30 de branduri avute constant in grija, plus o echipa de oameni talentati pe care a reusit sa-i scoata din inertie la scurt timp dupa ce a inceput sa lucreze cu ei.</p> <p>  </p> <p> <strong>Cum e viata de publicitar la Moscova?</strong></p> <p> Viata de publicitar roman, director de creatie, e grea. N-am timp de mai nimic, in afara de munca. Dar, daca pun la socoteala faptul ca am lucrat in 25 de tari, pe 5 continente, ca angajat al BBDO Moscova, merita, zic. E “glamur”, cum se zice pe-aici. Din punctul de vedere al afacerilor e alta scara, ai alta perspectiva, esti mai aproape de mai marii lumii publicitare, unde se hotarasc destinele brandurilor. In general, se simte ca Rusia a fost un imperiu si ca e o forta economica majora. Dar, ca infrastructura, Moscova nu e inca Oslo sau Tokio si nici nu are cum sa fie, e prea devreme, sunt prea multe lucruri de rezolvat, probleme lasate sa dospeasca decenii intregi. Chiar si asa, e un oras impresionant. Moscova nu doarme niciodata, se zice.</p> <p>  </p> <p> <strong>A lovit si acolo criza la fel de tare ca in Romania?</strong></p> <p> Din fericire, aproape ca nu am simtit criza. Da, s-au mai redus cateva bugete si salariile unor oameni, dar pentru clientii mei am avut de munca in 2009, in plina criza, de nu mai puteam duce. Recordul pe 2009 a fost un buget de productie TV de 1 milion de dolari! A mers in acelasi ritm de atunci. E caraghios cum, la fiecare sfarsit de an, se zvoneste ca vine o noua criza, dar nu se intampla nimic. Mai creste rubla, mai scade, salariile medii in industrie cresc constant, unii clienti pleaca, castigam altii. E de lucru mult peste capacitatea de absorbtie a pietei, agentiile noi apar precum ciupercile dupa ploaie, pe digital si nu numai. Am vazut diferenta intre cum a lovit criza tarile din regiune si Rusia, anul acesta, la Golden Drum. Inscrierile din Rusia au fost 25% din festival, agentia si clientul anului au fost din Rusia, intalneam cunoscuti din Moscova peste tot.</p> <p>  </p> <p> <strong>Ai implinit deja cinci ani de BBDO Black la Moscova. Cand ai semnat cu ei, te-ai gandit ca va fi un angajament pe termen atat de lung?</strong></p> <p> Ma asteptam la orice, putea sa se termine dupa o saptamana, o luna sau trei. Am avut noroc de cateva lucruri cheie, la inceput – am primit o echipa de oameni foarte talentati, care erau prost condusi si un pic lenesi, deci la inceput am bagat un fel de “armata” cu ei, dupa care a mers struna doi ani, apoi am rezolvat cateva proiecte mari care stagnau si am facut o campanie pentru un client serios cu care am luat o gramada de premii in prima jumatate de an. Am mai prelungit cu un n si inca un an si inca doi. Asa se face ca o treime din viata mea de publicitar s-a intamplat in Moscova.</p> <p>  </p> <p> <strong>Cate branduri ai in grija acum?</strong></p> <p> Fac ce fac si n-am niciodata mai putin de 30. Daca inmultim asta, in medie, cu 2,5 oameni pe brand la client si apoi cu 3 (5 ani impartit la 1,5 ani pentru ca atat sta un brand manager pe post in Rusia, dupa care e musai sa fie promovat), rezulta ca am lucrat cu peste 200 de clienti in cei 5 ani de cand sunt la Moscova. Mi se invarte capul cateodata. Si nici in agentie treaba nu-I mai relaxata, e o fluctuatie fantastica de personal, toate departamentele sunt refacute permanent, avem 10 – 15% personal stabil, in ultimii 5 – 6 ani. Acesta cred ca a fost efectul major al crizei din 2008 – un ciclon de resurse umane.</p> <p>  </p> <p> <strong>Pe ce proiecte ai lucrat in ultimii doi ani?</strong></p> <p> Demne de amintit sunt spoturile pentru o banca locala, Trust. Banca e detinuta de niste baieti de varsta mea, care-s fani Bruce Willis. Si s-au gandit ei: bani avem, telefoane avem, de ce sa nu-l angajam noi pe domnul Willis? Rezultatul acestui capriciu a fost ca in ianuarie 2012 am filmat doua zile, in studiourile Warner Bros, cu domnul din “Die Hard” mai devreme mentionat. Spoturile n-au iesit rau, dar baietii cu banca si-au dat seama ca nu vor sa ne mai plateasca. Unul dintre ei mi-a zis la o bauta ca unul dintre tatuajele lui e dedicat lui Corneliu Zelea-Codreanu, asa ca m-am gandit ca e mai bine sa nu-i suparam. Alt proiect e tot cu o celebritate – Milla Jovovich, pentru un brand de sucuri naturale, proprietatea PepsiCo Rusia. Tot Los Angeles, cald si bine, cascadoarea care o dubla pe Milla era romanca, s-au terminat banii la postproductie, iar campania a fost un semirateu. Altfel, am facut multe spoturi pentru Lay's, cu Andrey Arshavin, tocmai am filmat un nou spot pentru Gillette cu Aleksandr Ovechkin, capitanul echipei de hochei a Rusiei, campioana mondiala.</p> <p>  </p> <p> <strong>Ce premii ti-ai adaugat in portofoliu de cand esti la Moscova?</strong></p> <p> Tocmai ce-am terminat o noua statistica, deh, eu si numerele – poveste lunga. In Rusia premiile au curs garla – 140 de premii si nominalizari in doar 5 ani. In Romania am castigat doar 35, in zece ani. In Rusia am indraznit sa inscriu, in sfarsit, cateva lucrari la Cannes, in fiecare an, incepand cu 2009. N-a fost o idee rea, pentru ca am agatat trei nominalizari, in 2010 si 2012. Niciun Leu inca. Mai incerc vreun an sau doi si-apoi ma las de festivaluri.</p> <p>  </p> <p> <strong>Acum vreo doi ani, spuneai ca esti conectat la 15 – 20% din noutatile industriei romanesti de publicitate. S-a mai diminuat procentul?</strong></p> <p> Procentul a continuat sa se diminueze, da. In afara de ce vedeam in festivalurile internationale sau pe panouri si la TV, cand veneam in Romania, o cam rupsesem cu publicitatea romaneasca. Lucrurile au inceput sa se schimbe acum un an, cand cu cele 8 premii (2 Grand Prix-uri) luate de McCann la Cannes. Toti ochii s-au intors spre Romania, chiar si judecand numai dupa numarul de romani angajati in Moscova, incepand cu mijlocul lui 2011. Mai contribuie si faptul ca anul acesta am devenit membru al Art Directors Club Romania si am inceput sa mai particip la discutii, online. Sunt foarte curios, de fapt, ce vom vedea la festivalul ADC Romania, la sfarsitul lui noiembrie. Ar trebui sa dea pulsul industriei cu suficient de multa precizie.</p> <p>  </p> <p> <strong>Ce amintiri pastrezi din perioada cat ai lucrat la D’Arcy?</strong></p> <p> Am fost patru ani in D’Arcy, o viata de publicitar. Pana sa vin la Moscova, i-am considerat cei mai frumosi ani, aproape la fel de nebuni si intensi ca si cei 8 ani jertfiti vodcii “Saniuta”, baschetului, jazzului si predarilor de peste noapte, in Facultatea de Arhitectura “Ion Mincu”. As putea sa scriu o mininuvela despre D’Arcy, un loc al frumosilor nebuni ai publicitatii romanesti. Am o gramada de amintiri, fireste, profesionale si nu numai, la un moment dat nici nu mai era nicio diferenta, oricum. Proiecte, discutii si betii memorabile au fost destule. Dar cred ca D’Arcy nu e D’Arcy fara Zorileanu 26. Cei care au calcat pragul acelei cladiri abominabile, atat de urata si totusi atat de frumoasa, stiu ce vreau sa zic. Pentru fiecare a fost altceva – infern, rai, purgatoriu, uter, mate, miere, otrava, ura, dragoste, munca inversunata, lene devenita arta, victorie, prabusire, minciuna, adevar, impostura, valoare, viata, moarte, durere, orgasm. Zorileanu 26 era o camera cu oglinzi desucheate, in fiecare dintre ele vedeai un alt eu. Oglinzile se construiau una dintr-alta, fara sfarsit, si nu te puteai satura de ele. Pana intr-o zi, cand cu totii am descoperit ca mai sunt si alte Zorileanu 26.</p>