Bogdan Pătru, Mastercard: Drumul spre o Românie digitală impune actualizarea legislației și susținerea comerțului digital

Bogdan Pătru, Mastercard: Drumul spre o Românie digitală impune actualizarea legislației și susținerea comerțului digital

Actualizarea legislației privind comerțul electronic, implementarea identității digitale, acceptarea materiilor de tehnologie a informației în curricula școlară și, mai ales, susținerea IMM-urilor cu vânzări online și a comerțului digital sunt exact măsurile minime și necesare pentru o Românie digitalizată într-un interval de timp rezonabil, spune Bogdan Pătru, Head of Public Policy la Mastercard România și Croația.

de Mihaela Pântea

Dezvoltarea plăților electronice nu ar fi posibilă fără suportul legislativ potrivit. Cum a contribuit Mastercard la construcția reglementărilor afe­rente, prin care acest tip de plăți să se dezvolte pe baze corecte pe plan local?

În cadrul unui studiu PwC comisionat de Mastercard în România și lansat în decembrie 2014, am prezentat 10 măsuri economice pentru stimularea plăților electro­nice, dezvoltarea infrastructurii de plăți, creșterea gradului de incluziune financiară și, totodată, diminuarea ­eco­nomiei gri în România. Aplicarea acestor măsuri ar fi contribuit la reducerea economiei subterane cu 9,9% din PIB și la colectarea a 10 miliarde de euro în bugetul statului, pe o perioadă de 7 ani. Studiul a fost revizuit în 2018 și urmează să fie actualizat în cursul anului viitor. În această perioadă însă, din cele 10 măsuri propuse una singură a fost implementată, respectiv organizarea de loterii fiscale, șase au fost parțial implementate, la nivelul pro­vizioanelor legislative – redu­cerea plafonului de casă, întărirea disciplinei fiscale, facilitarea înca­să­rilor buge­tare, creșterea numărului de POS-uri și carduri, conec­tarea online a caselor de marcat cu POS integrat, raportarea tranzacțiilor în­casate cu cardul, iar celelalte trei nu au fost implementate deloc: acordarea ajutoarelor sociale prin carduri pre-plătite, limita­rea plății în numerar a drepturilor salariale, încurajarea plăților electronice prin facilități fiscale.

Ulterior, în 2018, am organizat evenimentul Mastercard Technology Summit, care a avut loc la Palatul Parlamentului și care a cuprins o expoziție a celor mai recente tehnologii de plată, precum și o masă rotundă, aducând împreună repre­zen­­tanți ai sectorului public și ai celui privat. Cu acea ocazie, am pus pe agenda publică necesitatea digitalizării României, în contextul în care societatea în care trăim era deja puternic influențată de internet și de tehnologiile digitale. Atunci am prezentat factorilor de decizie de la acel moment, Cartea Albă „Impactul guvernării digitale asupra societății românești”, material care cuprinde un set de măsuri care să susțină creșterea gradului de digitalizare în România, structurate pe patru piloni: societate și cetă­țeni, economie digitală și mediu antreprenorial, inte­grarea tehnologiei digitale, precum și e-guvernare și infrastructură. Aceste mă­suri includ aspecte precum: introducerea mai multor materii privind tehnologia informației în curriculumul școlar în vederea dezvoltării competențelor digitale, încurajarea și sus­ținerea IMM-urilor cu vânzări online și a co­mer­țului digital transfron­talier, promovarea și în­curajarea plăților electronice în sectorul public și cel privat, actualizarea legislației privind comerțul electronic, implementarea identității digitale, alături de depunerea online a tuturor declarațiilor și implementarea unor sisteme electronice de control al TVA.

Care ar fi principiile pe care trebuie să se bazeze un cadru legislativ transparent, care să aducă siguranță și încredere utilizatorilor  finali?

Transparența este un concept cu multiple fațete, dar în esență se referă la disponibilitatea, acce­si­bi­li­tatea și claritatea in­for­mațiilor. Un cadru legislativ transparent este un semn al democrației și al respectării drepturilor individuale, cu efecte directe asupra per­formanțelor eco­no­mice. Astfel, oamenii sunt informați cu privire la ce se întâmplă în interiorul guvernului și pot lua decizii în cunoștință de cauză.

La ce aspecte se referă concret cele mai importante inițiative legislative în domeniul plăților electronice la care a contribuit Mastercard în România?

Mastercard a fost încă de la început și rămâne un puternic susținător al Legii 209/2016 (Legea cashback), în versiunea sa inițială, care, dincolo de impactul pozitiv generat direct, prin diminuarea economiei gri și reducerea numera­rului aflat în circulație, încurajează plățile electronice și, astfel, tranziția către o economie digitală. Din păcate însă, prin proiectul de modificare intervenit la câteva luni după adoptarea legii, respectiv Legea 191/2018, în care pragul cifrei de afa­ceri anuale a comercianților ce trebuie să permită plata cu cardul a fost ridicat de la 10.000 la 50.000 euro, a fost anulat impactul benefic al legii asupra economiei. În prezent, 70% dintre comercianți nu sunt sub incidența legii, prin urmare nu sunt nevoiți să le asigure consumatorilor opțiunea de plată cu cardul la POS.

Pentru ca statul român să ofere contributorilor săi un cadru de plată online a impozitelor a fost necesară implicarea entităților private din piață. În ce constă parteneriatul Mastercard – Ghiseul.ro pentru dezvoltarea platformei de plată a taxelor și impozitelor?

Ghișeul.ro a devenit un proiect esențial pentru trans­formarea digitală în România. În ultimii 10 ani, Mastercard a contribuit constant la lansarea și dezvoltarea acestei soluții online care le-a permis tuturor cetățenilor să plătească impozitele în siguranță, rapid, direct din confortul caselor lor sau din orice altă locație. În prezent, lucrăm îndeaproape cu Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru dezvoltarea aplicației mobile Ghișeul.ro, pe care o punem gratuit la dispoziția ADR și care va fi lansată în prima parte a anului viitor. Inițiativa vine ca răspuns la evoluția remarcabilă a volumelor de plăți înregistrate pe platformă: numărul de tranzacții a crescut cu 230% în 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020, iar valoarea sumelor plătite s-a majorat cu 250% raportat la prima jumătate a anului trecut.

Implicarea companiei în zona socială este deja o tradiție. Cum a fost dezvoltat programul „Mese calde” și ce beneficii au fost incluse pe cardurile sociale susținute de Mastercard?

Programul „Mese calde” s-a desfășurat în peri­oa­­da septembrie 2020 – iunie 2021, fiind organizat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Direcția Implementare POAD, emitenții de carduri Edenred, Sodexo și Up România, cu spijinul Mastercard. Acesta s-a adresat persoanelor vârstnice, din medii vulnerabile, preponderent din zone rurale, dar și persoanelor fără adăpost, care au be­neficiat de tichete sociale electronice, cu o valoare de 180 lei pe lună, pentru a-și achiziționa alimente gătite („Masă caldă”), de la partenerii afiliați. Aproape 285.000 de persoane vârstnice sau fără adăpost s-au înscris în program, beneficiind de peste 12.000.000 de mese calde pe durata acestuia. Considerăm că inițiativa a avut un efect benefic în creșterea nivelului de educație și incluziune financiară, atât în rândul beneficiarilor, cât și pentru comercianții din mediul rural afiliați programului, prin instalarea a peste 2.000 de ­POS-uri, funcționale și după înche­ierea programului.