Analize Opinii

Față în față cu pandemia cibernetică

3 iul. 2020 3 min

Față în față cu pandemia cibernetică

Reading Time: 3 minute

Pentru a avea succes în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, statele trebuie să-și unească eforturile, iar cea mai rapidă și de încredere cale pentru a face acest lucru este internetul. Există însă state care se folosesc de rețea pentru a ataca instituții, spitale și nu numai, iar aceste atacuri pot fi combătute numai prin stabilirea și respectarea unor norme.

Text de Michael Chertoff, Latha Reddy, Alexander Klimburg

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că internetul este o parte critică a infrastructurii la nivel mondial. Carantina instaurată de guverne are efecte pozitive, însă costurile ei sociale și economice ar fi fost mult mai ridicate dacă n-ar fi existat rețelele digitale, care funcționează foarte bine.

Mai mult, înfrângerea definitivă a pandemiei va necesita utilizarea inovatoare a big data, adică a unor date generate tot prin intermediul internetului. Munca de acasă și școala la domiciliu depind tot mai mult de capacitatea noastră de a utiliza internetul. De aceea, protejarea ciberspațiului este urgența, mai ales că pare să fie victima unei “pandemii” digitale.

Atacurile cibernetice au cunoscut, încă din prima parte a lunii martie, o intensificare fără precedent. Numărul atacurilor de gen phishing, prin care se încearcă sustragerea de bani sau de date secrete de la cei care lucrează de acasă, a crescut de mai bine de două ori față de anul trecut, în unele regiuni chiar și de șase ori.

De asemenea, au avut loc tentative de atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice, de pildă aeroporturi, rețele de elctricitate, porturi, facilități de apă și canalizare. Până și spitalele în care se tratează bolnavii de COVID-19 au fost ținta atacurilor, iar Organizația Mondială a Sănătății a raportat o creștere de cinci ori a atacurilor asupra rețelei sale.

Într-un comunicat adresat recent unui grup de lucru de la ONU specializat pe atacuri cibernetice, guvernul olandez s-a făcut purtătorul de cuvânt al opiniei publice când a afirmat că este scandalizat de aceste atacuri, în mare parte conduse, sprijinite, în cel mai bun caz tolerate, de unele guverne, cel rus și cel chinez fiind cel mai des întâlnite exemple în acest sens. Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politici de securitate, a condamnat atacurile și le-a catalogat că inacceptabile. Făcând aluzii fine la sancțiuni, el a cerut tuturor guvernelor să respecte legile internaționale și convențiile politice privind ciberspațiul, mai ales așa-numitele “norme privind conduita responsabilă a statelor”.

Internetul nu este un domeniu situat în afara legilor. Ca și mările, spațiul cosmic și alte domenii comune, el este subiectul legilor internaționale. Întrebarea este însă cum anume ar trebui să se aplice legile internaționale. Țări cum ar fi Rusia și China solicită de mult timp o abordare nouă, pe bază de tratate, în timp ce democrațiile liberale insistă să se pornească de la corpusul de legi internaționale deja existent.

Din 2010, cele două tabere au recurs la un compromis, stabilind anumite norme și reguli privind activitatea statelor în spațiul virtual. Aceste norme – care includ interdicția de a interfera cu infrastructura critică pe timp de pace – au fost încălcate de multe ori, inclusiv imediat ce au fost stabilite de comun acord. Chiar dacă deocamdată nu sunt aplicate, acestea reprezintă totuși singurul consens internațional cu privire la ce înseamnă conduita responsabilă în spațiul cibernetic și practic singura metodă legală prin care comunitatea globală poate reclama activitatea malițioasă a altor state.

În aceste vremuri de nesiguranță avem nevoie de mai multe norme de acest gen. Cercetarea academică a arătat că, deși durează câțiva ani până când încep să fie respectate, normele noi ajută la respctarea celor deja existente.

Din fericire, în cadrul ONU există deja două grupuri de lucru dedicate dezbaterii și finalizării noilor norme referitoare la acest spațiu. Atât Open-Ended Working Group, cât și Group of Governmental Experts lucrează la câteva norme propuse de Comisia Globală pentru Stabilitatea Ciberspațiului, care este condusă de autorii acestui articol.

Una dintre cele mai importante norme dezbătute este și cea mai urgență: interzicerea atacului asupra infrastructurii spațiului cibernetic, inclusiv echipamentele, organizațiile și procesele care permit funcționarea corectă la nivel global a internetului.

Comunitatea internațională face eforturi să se unească pentru a lupta împotriva pandemiei, iar liderii politici și publici trebuie să admită că internetul este instrumentul esențial în acest sens. El este ceea ce unește comunitatea globală și este totodată mediul de care depinde viața noastră economică, civică și de familie.

De aceea, facem apel la toate guvernele să adopte norme împotriva atacării infrastructurii internetului, nu numai pentru protejarea acestui domeniu global esențial, dar și pentru a semnala că ne dorim un viitor comun. Dependența noastră de tehnologia digitală crește, iar succesul sau eșecul de a proteja internetul vor arăta nu numai cât de eficient putem contracara coronavirusul, dar și în ce fel de lume vrem să trăim după aceea.

Michael Chertoff a fost ministrul de Interne al SUA și este copreședinte al Comisiei Globale pentru Stabilitatea Ciberspațiului. Latha Reddy a fost consilier adjunct pe probleme de Securitate al Indiei și copreședinte al Comisiei Globale pentru Stabilitatea Ciberspațiului. Alexander Klimburg este directorul Comisiei Globale pentru Stabilitatea Ciberspațiului.

© Project Syndicate

Foto: © Kanawat | Dreamstime.com

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: