Impactul taxelor vamale impuse de Trump: cele mai afectate state din UE vor fi Irlanda, Germania și Italia. Cum stă România?

Impactul taxelor vamale impuse de Trump: cele mai afectate state din UE vor fi Irlanda, Germania și Italia. Cum stă România?

Reading Time: 4 minute

Anunțarea noilor taxe vamale de către administrația Trump a trimis unde de șoc la nivel global, dar efectele abia se fac simțite. Analiștii ING estimează că recesiunea este greu de evitat pentru Statele Unite, dar pentru zona euro nu văd o recesiune severă, ci mai degrabă unul sau două trimestre cu o creștere ușor negativă.

Consumatorii americani se vor confrunta cu o creștere de aproximativ 2,5% a cheltuielilor casnice. Promisa creștere a producției interne, a locurilor de muncă și a salariilor nu va putea compensa efectele negative. Analiștii ING se așteaptă că Rezerva Federală să mențină ratele dobânzii și apoi să înceapă să le reducă mai mult decât se aștepta în a doua parte a anului. Tot mai mulți analiști se așteaptă acum la o recesiune în SUA.

Scăderea abruptă a prețului acțiunilor pe bursele americane, ratele dobânzilor mai mici, fluctuațiile mai mari și un dolar american mai slab înseamnă că piețele de capital interpretează noile taxe vamale ca fiind negativ în principal pentru SUA, dar și pentru economia globală.

Impact masiv în Asia și ceva mai moderat în UE

În Asia, tarifele anunțate de Trump sunt mai mari deoarece aceste țări exportă foarte mult în SUA. Prin urmare, țări precum Vietnam, Thailanda, Japonia și Coreea de Sud sunt cele mai afectate, impactul putând ajunge până la 5,5% din PIB.

În cazul Chinei, analiștii ING estimează un impact negativ de 0,4-0,8 puncte procentuale asupra PIB-ului, ceea ce va agrava supracapacitatea industrială și presiunea deflaționistă. Beijingul a ripostat cu tarife generale de 34% și control mai strict asupra exporturilor pentru pământuri rare.

În cazul Uniunii Europene, aproximativ 2% din PIB-ul UE27 depinde de cererea SUA. Cu tarife de 20%, exporturile către SUA este probabil să scadă cu aproximativ 15%, potrivit estimărilor ING. Efectul direct asupra PIB-ului va fi de -0,3% pe termen scurt. Cele mai expuse țări sunt Irlanda, Germania și Italia, în timp ce impactul va fi mai redus în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.

Nu trebuie neglijate, însă efectele indirecte. Astfel, exporturile mai scăzute, concurența mai mare din partea importurilor din Asia și o incertitudine mai mare vor duce la scăderea investițiilor și la creșterea salariilor, ceea ce poate duce la pierderi de locuri de muncă în Europa. Aceste efecte negative vor fi resimțite în 2025 și 2026, arată analiștii ING.

Euro s-a întărit, deoarece dolarul pare să-și piardă statutul de refugiu sigur, iar dacă tendința va continua, va scădea cererea externă de bunuri din UE din cauza presiunilor valutare. Desigur, companiile europene vor căuta piețe alternative, ceea ce va mai atenua din scăderile cauzate de noile tarife.

Impactul general asupra Europei este negativ, dar efectul șoc așteptat este mult mai mic decât a fost pentru Covid-19 și creșterea prețurilor la energie din cauza războiului din Ucraina, conchid analiștii ING.

Provocări și oportunități pentru România

Faptul că avem relații economice directe mai mult simbolice cu SUA (exporturi de 2,2 mld. euro și importuri de 1,3 mld. euro) poate reprezenta, în mod paradoxal, un avantaj al României din perspectiva impactului războiului tarifelor, arată analiză realizată de firma de consultanță Frames.

Efectele vor fi destul de limitate, de ordinul a maxim 2-3 miliarde de euro anual, având în vedere expunerea redusă atât în industria auto, cea a mobilei, IT, produse chimice etc. Indirect, însă, scăderea exporturilor UE către SUA ar putea avea efecte mai importante.

În aceste condiții și cum noi nu putem negocia cu Washington-ul direct, tarifele vamale fiind o atribuție exclusivă a Comisiei Europene, nu ne rămâne decât să ieșim la vânătoare de investitori. Cum sentimentul de incertitudine este preponderent, țările care vor veni cu oferte investiționale concrete vor avea un avantaj semnificativ într-o mare de probleme, arată analiza Frames.

Potrivit unui studiu Frames privind oportunitățile investiționale din România, lansat la finalul anului trecut, România are șanse să atragă investiții de peste 50 de miliarde de euro în următorul deceniu, mai ales în contextul procesului de reconstrucție al Ucrainei și de exploatare a resurselor naturale ale României.

„Este absolut necesar ca cei de la Ministerul Economiei, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Guvern și celelalte instituții implicate să construiască un pachet de ofertă pentru investitori – facilități fiscale pentru investitorii greenfield, oferte de concesiune cu tarife zero pentru terenuri din proprietatea publică, un one-stop office pentru aprobarea de autorizații și obținerea tuturor actelor pentru care cei care vor să investească în România. […] Este absolut necesar ca Guvernul să vină rapid cu o strategie concretă de susținere a sectoarelor afectate de criza tarifelor. Cu date concrete, cu linii de finanțare, cu un time-line concret. Altfel, vom rămâne cu declarațiile politice și vom vedea cum economia suferă.”

Adrian Negrescu, managerul Frames

Bursa de Valori București a pierdut peste 5,6 miliarde euro (28 de miliarde de lei) în ultima săptămână, potrivit datelor BVB. Potrivit analiștilor de la Frames, Bursa de Valori București trebuie să devină principalul instrument financiar al economiei în următorii ani, iar listarea companiilor de stat la BVB va atrage investitorii.

„Petrom și Alro vor fi, cu siguranță, afectate de efectele războiului tarifelor – Alro pe zona de aluminiu, Petrom din cauza scăderii prețului petrolului. Însă să nu uităm că dezvoltarea proiectului gazelor din Marea Neagră va genera un business semnificativ, iar pentru Alro și ceilalți jucători din industria materialelor, reconstrucția Ucrainei și planul de reînarmare al Europei vor aduce un plus de comenzi. Trebuie să privim în perspectivă la toate titlurile importante de pe piață, inclusiv la potențialul Fondului Proprietatea, un alt vector de creștere pentru atractivitate investițională a României în orizontul următorilor ani„, a declarat Adrian Negrescu.

Opțiunile Comisiei Europene

Potrivit analiștilor ING, Uniunea Europeană dorește un acord cu SUA și acum dezbate cum să-l obțină. Asigurarea unității europene este însă o provocare și încetinește orice decizie.

Cea mai populară viziune în cadrul Comisiei Europene este să aibă un impact maxim asupra celor care l-ar putea determina pe Trump să negocieze un acord – companii listate din zona de tech, statele americane decisive pentru alegeri, promovarea produselor alternative europene.

Impactul poate fi atenuat și prin redirecționarea veniturilor din taxe vamale înapoi în economie, fie prin cheltuirea veniturilor provenite din acestea, fie prin scăderea impozitelor. Comisia Europeană va încerca să protejeze Europa împotriva unei posibile politici de dumping comercial din partea altor țări puternic afectate.

Comisia dorește, în același timp, să consolideze legăturile cu alte țări (zona Mercosur, Elveția, chiar și India), dar impactul pozitiv va veni doar pe termen lung, potrivit analiștilor ING.

În același timp, Banca Centrală Europeană (BCE) poate compensa impactul deflaționist al cererii de export mai scăzute, al importurilor mai ieftine și al întăririi (temporare, deocamdată) a monedei unice europene prin scăderea ratelor de politică monetară. Piețele se așteaptă la reduceri repatate, în timp ce unii guvernatori susțin o pauză. Ratele mai scăzute pe termen lung au compensat, de asemenea, o parte din impactul războiului comercial asupra economiei.

Ilustrație: 372994677 © Psychoshadowmaker | Dreamstime.com