fbpx
Companii

Industriile creative genereaza 3% din PIB-ul global6 min

14/12/2015 5 min read

Industriile creative genereaza 3% din PIB-ul global6 min

Reading Time: 5 minute

1% din populatia activa  a globului lucreaza in industrii creative, care genereaza, in total, 3% din PIB-ul global, arata studiul Cultural Times, realizat de EY pentru Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori. Mai exact, in 2013, industriile creative si culturale au generat venituri de 2,250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial) si au asigurat 29,5 milioane locuri de munca.

Studiul a analizat 11 industrii creative la nivel global (publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzică, film, presa scrisă, artele spectacolului, radio, TV şi arte vizuale) si a insemnat 150 de interviuri pentru identificarea mega-tendintelor si particularitatilor regionale. Au fost trecute in revista peste 300 de surse pentru a se putea construi o evaluare economica, iar metodologia de evaluare si estimarile au fost revizuite in profunzime de economisti seniori de la Oxford Economics. Studiul a fost coordonat si supervizat de un grup de lucru constand din experti in metodologie si CCI (incluzand CISAC, societati de autori, World Intellectual Property Organization (WIPO) si Banca Mondiala).

Doua concluzii ale studiului:

Distributia de masa versus agilitatea de actiune: Artele vizuale si televiziunea sunt piesele de rezistenta din acest angrenaj, detinand peste o treime din valoarea economica generata de CCI (39% din vanzari si 35% din locurile de munca). Cu doar 6% din angajati si 4% din vanzarile CCI, radioul si sectorul jocurilor se situeaza pe ultimele locuri si sunt cele mai putin dezvoltate, insa evolueaza in piete dinamice.

Venituri versus volum de munca: Publicitatea, ziarele si revistele, precum si arhitectura reprezinta sectoarele CCI care genereaza cele mai mari venituri (38% din totalul vanzarilor CCI) raportate la numarul de angajati (doar 22% din locurile de munca per ansamblul CCI). Pe de alta parte, cu 46% din locurile de munca si doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului si cartile sunt cele care genereaza cele mai multe locuri de munca.

Profilul angajatiilor in industriile creative

Sunt tineri: In Europa, sectoarele CCI au angajat in 2013 mai multe persoane cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani decat oricare alt sector. In Europa Centrala si de Est, in medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de munca in economia creativa decat in cadrul economiei in ansamblul ei.

Au productivitate ridicata: Locurile de munca din unele din industriile culturale si creative CCI contribuie la PIB cu mai mult decat media pe ansamblul economiei. In China, sectorul de film si televiziune a generat in anul 2011, per angajat, o valoare adaugata cu 78% mai mare decat valoarea medie din economie, conform Oxford Economics.

Sunt independenti si au spirit antreprenorial: Sectoarele CCI au fost dintotdeauna fragmentate, iar activitatea creatoare a fost generata de afaceri mici si de indivizi. Mai mult de jumatate (53%) din dezvoltatorii canadieni de jocuri spun ca sunt operatori independenti. In SUA, artistii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajati decat in restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educatie: Angajatii din industriile creative si culturale sunt, de obicei, mai educati decat media. In Brazilia, angajatii CCI aveau, in anul 2010, cu 17% mai multi ani de pregatire decat media nationala a fortei de munca.

Piata europeana a industriilor culturale si creative

Europa reprezinta a doua piata ca marime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) si 7,7 milioane de locuri de munca (26% din numarul total de locuri de munca in sectoarele CCI de la nivel global).

Economia creativa din Europa este stimulata de un puternic suport public, prin intermediul achizitiilor, stimulentelor financiare si fiscale, subventiilor si locurilor de munca din sectorul public. In anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum amenintat de reducerile bugetare. Inainte de criza financiara din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale inregistrau o rata anuala de crestere de 5%; de atunci, insa, ele au scazut cu o medie anuala de 1%. Desi reprezinta doar 1% din cheltuiala publica, suportul guvernamental continua sa aiba un rol esential in stimularea acestor industrii.

Punctul forte al sectoarelor CCI europene este reprezentat de concentrarea unica de institutii de arta si de patrimoniu. Sapte din cele mai vizitate zece muzee din lume se gasesc in Europa (de ex: trei in Paris, doua in Londra) si 30 din “Orasele Creative” definite de UNESCO sunt europene – fapt care face din Europa o destinatie culturala de clasa mondiala, ce a atras 52% din turismul international in anul 2013.

Care sunt cele mai mari companii din industriile creative?

Universal Music Group conduce industria muzicala, in vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din industria de publishing se numara Pearson si Hachette Book Group. Ubisoft si Supercell sunt lideri in domeniul jocurilor video, iar Publicis si WPP in advertising. De asemenea, Europa este un loc al crearii si dezvoltarii de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify si Deezer din domeniul serviciilor de online streaming pentru muzica.

Economia creativa si culturala europeana este construita pe doua directii de invatare: o concentrare puternica de creatori si o retea densa de scoli de arta si cultura. Forta de munca europeana din domeniul cultural include peste 500.000 de scriitori si peste 1 milion de compozitori de muzica si creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai multi creatori si dispune de o concentrare unica de scoli si universitati care dezvolta abilitati specifice industriilor creative si culturale. In Europa, exista peste 5.500 de universitati, scoli pre-universitare si scoli post-universitare. Printre scolile dedicate artei si culturii se numara unele din cele mai prestigioase scoli mondiale de arhitectura, arte interpretative, film, arte vizuale si design.

Construirea unui mediu legislativ echitabil

Competitia generata de nou veniti, precum asa-numitul grup GAFA (Google, Apple, Facebook si Amazon) si Netflix au pus in pericol fluxurile istorice de venituri. Aceasta competitie a generat, totodata, modele inovatoare de venituri, cum ar fi aplicatiile speciale si streaming-ul. Pentru a mentine intacta forta creativa si culturala a Europei, cadrul legislativ al Uniunii Europene privind protectia drepturilor de autor, precum si cel referitor la comertul electronic trebuie adaptat amenintarilor reprezentate de noii actori digitali. De asemenea, este necesara sustinerea afacerilor creative emergente care au fost tinute pe loc intrucat nu reusesc sa mentina o cota decenta de venit din continutul creat.

Sprijinirea afacerilor creative pentru cresterea liderilor culturali de maine

Europa este afectata de lipsa unui numar semnificativ de companii de marime medie in sectoarele creative. Companiilor de dimensiuni mai mici le lipsesc resursele financiare pentru a se extinde. Comisia Europeana a estimat, in cadrul unui studiu din 2013, ca nevoia financiara pentru afacerile CCI europene s-ar situa intre 8,7 miliarde USD si 14,5 miliarde USD. Europa a manifestat lentoare in dezvoltarea de noi campioni digitali. Ca sa ramana un pionier in cadrul revolutiei CCI, de natura disruptiva, Europa trebuie sa invete sa creeze campioni digitali.

Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai buna, de politici de sustinere si de o protectie puternica a continutului creat. Pentru stimularea reala a potentialului lor economic, este necesar sa gasim unui echilibru intre creatie, acces la creatie (distributie) si grija fata de mostenirea culturala. Speram ca acest raport unic al EY sa contribuie la o mai buna intelegere a acestor provocari si la o abordare mai eficienta pentru dezvoltarea pe termen lung a creativitatii si culturii,” a concluzionat Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

Studiul integral EY poate fi citit aici

 

 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *