fbpx
Analize Interviuri Tech

Inovația ca politică de stat

06/03/2019

author:

Inovația ca politică de stat

A lucrat în Silicon Valley, la IBM și la Apple, a condus și vândut startup-uri, a redresat companii tech, dar de doi ani a trecut în zona guvernamentală. Aharon Aharon este CEO al Autorității Israeliene pentru Inovație, instituție de stat care investește constant în dezvoltarea de tehnologii revoluționare, pentru a menține Israelul în primul val al inovării.

Care este istoria din spatele Autorității Israeliene pentru Inovație și care este scopul său principal?

Autoritatea este succesoarea Office of Chief Scientist, instituție creată la începutul anilor ’70. Guvernul a decis să investească în companii private ca să le încurajeze să-și asume riscuri. Pe atunci, industria high tech de la noi era practic zero, iar azi ni se spune Startup Nation, iar cea mai mare parte din merite se cuvine acestei inițiative guvernamentale. Politica s-a mai schimbat, la fel felul în care privim piața. Autoritatea este în forma sa actuală de doi ani și are trei direcții principale. În primul rând, să continue ceea ce făcea Office of Chief Scientist. Este vorba mai întâi de infrastructura tehnologică, de a face legătura între mediul universitar și industrie, apoi despre startup-urile și companiile care vor să crească, toți aceștia sunt clienții noștri. Au fost adăugate alte două direcții de acțiune. Prima a fost legată de creșterea productivității companiilor care fac producție tradițională. Iar cealaltă este legată de capitalul uman pentru industria high tech. Dacă avem probleme legate de capitalul uman disponibil, Autoritatea va căuta să rezolve problema găsind oameni calificați, inclusiv din afara universităților de profil.

Aharon Aharon – CEO al Autorității Israeliene pentru Inovație

Vă ocupați și de contactele internaționale?

Am avut dintotdeauna o divizie internațională, care se ocupă de acorduri bilaterale cu alte țări, inclusiv cu România. O companie de R&D din Israel și una din altă țară, de exemplu România, colaborează pentru a realiza un produs sau “proof of concept”. Poate fi vorba despre o universitate care colaborează cu o companie sau două companii, poate chiar două universități. Avem în jur de 70 de astfel de acorduri bilaterale și participăm la Horizon 2020, programul Uniunii Europene în domeniul cercetării-dezvoltării. Este cel mai mare plan de acest fel din lume, cu 80 de miliarde de euro alocați pentru șapte ani, iar acum cifra a crescut, fiindcă se calculează ca procentaj din PIB și a depășit 90 de miliarde de euro. Noi ne ocupăm de acest plan în Israel. Toate delegațiile comerciale străine care vin în vizită trec pe la noi, prin urmare avem circa 400 de vizitatori săptămânal. Săptămâna asta au venit cinci miniștri, săptămâna trecută au fost premierul Ciprului, al Greciei, al Israelului.

Cum ajutați efectiv startup-urile și companiile să inoveze?

Lucrăm în sistem bottom-up, adică orice companie poate să apeleze la noi, nu noi alegem tehnologia sau dimensiunea companiei. Poate fi un tânăr care lucrează în garajul lui sau o companie foarte mare și în orice gen de tehnologie – agricultură, mase plastice, mecanică, inteligență artificială, machine learning, toți pot aplica. Avem circa 200 de experți, care evaluează cererea, scriu raportul de due diligence și săptămânal se întrunește comitetul de cercetare, care decide dacă acordăm sau nu grantul respectiv. Finanțăm doar proiecte de cercetare-dezvoltare printr-un împrumut condiționat. De exemplu, dacă ceri 2 milioane de dolari, finanțăm 50% din proiect, deci oferim doar un milion de dolari, celălalt milion trebuie atras din sectorul privat. Dacă proiectul are succes și începe să genereze vânzări, împrumutul trebuie returnat în redevențe din vânzări (în general nivelul acestora este de 3%), până este acoperită suma acordată. Nu percepem dobândă. Dacă proiectul eșuează, cum se întâmplă cu majoritatea startup-urilor, nu cerem banii înapoi. Este un model foarte bun, care încurajează riscul. Finanțăm doar companii israeliene. Chiar și în acordurile bilaterale finanțăm doar partea israeliană, fiindcă folosim banii contribuabililor israelieni. Bugetul nostru este de peste 500 milioane de dolari pe an pentru granturi. În plus, vin cele 200 de milioane de euro din programul european Horizon 2020. Este o modalitate foarte bună de a contrabalansa riscurile. Chiar și companiile foarte mari au programe de R&D riscante și de multe ori nu fac anumite proiecte tocmai din această cauză. Atunci, noi le spunem că suportăm 30-40% din costuri și asta reduce riscul.

Cum alegeți proiectele pe care le finanțați?

Ne uităm în primul rând dacă sunt probleme de finanțare în piața respectivă. Industria high tech din Israel înflorește. În 2018, investițiile private în domeniu au depășit 7,5 miliarde de dolari, cel mai mare nivel din lume raportat la PIB sau la populație. Am avut anul trecut exporturi de 110 miliarde de dolari, din care 45% au venit din zona de high tech, care angajează doar 8% din forța de muncă. Dacă este o companie dintr-un domeniu foarte căutat, cel mai probabil va primi ușor finanțare privată. Prin urmare, dacă vor să obțină bani de la noi, trebuie să fie ceva foarte disruptiv. Pe de altă parte, dacă o companie din pharma apelează la noi în fazele inițiale, riscul este uriaș, fiindcă durează între 12 și 15 ani să realizeze un medicament și procesul este extrem de costisitor. Prin urmare, investitorii privați nu vor finanța așa ceva. Dar noi putem finanța până la 85% din costurile R&D, restul de 15% fiind acoperit de investitori privați. În cazul în care compania are succes, noi ieșim din schemă și în locul nostru vin investitorii privați. Noi facilităm procesul și apoi lăsăm piața privată să-și facă treaba.

“Rolul nostru este să preluăm riscul investind în idei inovatoare încă din fazele inițiale, facilitând concretizarea ideii într-o soluție practică, gata de livrat pe piață, iar apoi lăsăm piața privată să-și facă treaba” – Aharon Aharon, CEO al Autorității Israeliene pentru Inovație

Vă ocupați și de atragerea de companii străine în Israel?

Numai în domeniile unde avem prea puține companii. De exemplu, în IT&C nu vrem să mai atragem companii, fiindcă vin singure. O să vă dau exemple de domenii unde aveam prea puține. Acum zece ani, industria auto din Israel era zero. Guvernul a decis că creșterea economică poate fi stimulată de transformările din industria auto, care fac din mașină un computer pe roți. Au cerut companiilor auto să deschidă laboratoare de R&D, nu facilități de producție. General Motors a deschis o divizie de R&D în Israel. Condițiile guvernului au fost să lucreze cu startup-uri, cu mediul universitar și cu producătorii de piese de schimb. Am finanțat 40% din costurile GM pentru acest proiect. Astăzi, GM are 250 de angajați în Israel, avem circa 600 de companii din automotive – toți marii producători auto au facilități R&D în Israel. Nu am mai finanțat alte companii, dar i-am atras pe toți prin acea primă finanțare. Cel mai recent au venit cei de la Renault, Nissan și Mitsubishi împreună. S-a format comunitatea Ecomotion, iar guvernul nu mai este implicat. Un alt exemplu este zona de fintech. Acum opt ani, domeniul nu exista în Israel. Guvernul a căutat din nou pe cineva care să deschidă o facilitate R&D pe zona de fintech în Israel. Au venit Citi și Barclays. Le-am finanțat timp de cinci ani proiectele. Acum, avem 40 de startup-uri în fintech. Fiecare dintre cele două companii are câte 200 de angajați. Astăzi, vin singure companii precum Visa și JPMorgan. Asta este ideea: ajutăm cu startul și apoi lăsăm piața privată să-și facă treaba.

Și proiecte mai recente?

Chiar anul trecut, guvernul a decis că zona de biotehnologie (digital health și life science) va fi următorul motor de creștere al Israelului. Am analizat situația și am văzut că avem multă proprietate intelectuală, universități, experți, dar nu avem industrie. Nu se face trecerea de la mediul academic la industrie. S-a elaborat un plan, s-a alocat un buget, colaborăm cu Ministerul Sănătății și am adus trei companii importante din domeniu în Israel, pe care le finanțăm. Dacă vor avea succes, în câțiva ani acele companii vor înflori și domeniul va crește cu ajutorul sectorului privat.

De ce reușește Israelul să fie în primul val al inovației pe plan global?

Inovația izvorăște din necesitate. Când a fost fondat statul Israel, în 1948, nu aveam nimic, în afară de câteva terenuri agricole. Ben Gurion a spus în primul discurs în Knesset (parlamentul israelian) că nu avem resurse naturale, doar resurse umane. Aveam știință – existau deja trei universități cu tradiție aici, Weizmann Institute, Technion și Hebrew University. Prin urmare, am mizat pe știință și tehnologie pentru ca resursele noastre umane să fie cele mai bune din lume, asta a fost viziunea. Eram foarte activi în agricultură, dar nu aveam apă. Desalinizarea a început de nevoie. Netafim a făcut pionierat în irigarea prin picurare și a ajuns un gigant global, dar a început din necesitate, fiindcă nu voiam să risipim apa prin irigații clasice. În sectorul IT&C, primii care au venit în Israel au fost în 1972 National Semiconductor, IBM Research, Motorola, Intel în 1974. Au venit aici fiindcă aveam universități bune și au tot crescut. Apoi a venit stimularea oferită de Office of Chief Scientist. Israelul are atâta succes fiindcă ecosistemul funcționează. Apoi, țara este foarte mică și toată lumea cunoaște pe toată lumea. De fiecare dată când plec cu avionul, în lounge-ul de la aeroport mă simt ca la o reuniune de familie, cunosc pe toată lumea.

Israelul are renumele de a fi Startup Nation. De ce sunt atât de multe startup-uri aici?

Cel mai important cred că este spiritul nostru antreprenorial. Avem aproape 7.000 de startup-uri active, iar cifra crește net în fiecare an cu 400 de startup-uri. Spiritul antreprenorial este foarte puternic, oamenilor le place să inventeze ceva, să transforme inovația într-un produs, este o cultură specifică nouă. Am făcut un sondaj și am întrebat părinții ce ar vrea să ajungă copiii lor. Acum zece ani voiau doctori, avocați, astăzi, 65% vor să-și vadă copiii în high tech. Cultura încurajează oamenii să intre în zona de tehnologie. La nivel universitar, 2018 a fost primul an în care zona de high tech a depășit celelalte specializări, cu 18,5% din total. Apoi, armata este foarte activă în zona de high tech. Apoi, avem 368 de multinaționale active în Israel, aproape toți marii jucători. Guvernul este implicat direct, sectorul privat este foarte activ. Avem toate ingredientele necesare, dar sosul secret este reprezentat de conexiunile dintre toți acești jucători. De exemplu, duminica asta, la conferința noastră anuală, au venit reprezentanții guvernului, fondurile de investiții private, companiile din domeniu, startup-urile, armata, a venit toată lumea. Este foarte bine să conectezi punctele, aici ar putea fi secretul.

Ce ținte principale aveți pentru următoarea perioadă la conducerea Autorității?

Planul nostru este să creștem numărul de angajați în sectorul high tech de la 280.000 astăzi la 500.000 în zece ani. Vrem să facem acest lucru prin creșterea industriilor bazate pe inovație, nu doar strict pe zona de high tech. SodaStream, de exemplu, a lucrat cu noi fiindcă sticlele pentru ei sunt produse într-un fel unic, ca să reziste la presiune, și au anumite specificații pentru produsul lor. Au făcut multă cercetare-dezvoltare, inovații pentru a obține produsul, dar SodaStream nu este considerată o companie high tech. Este vorba despre industrie bazată pe inovație. Frutarom, producător de extracte și arome, s-a vândut recent către o corporație americană cu 7,1 miliarde de dolari, dar au fost mereu clienții noștri. Nu am finanțat compania, care e uriașă, ci zona de R&D. Au deschis anul trecut un laborator de inovație. Noi încurajăm open inovation – companiile cer propuneri de la startup-uri, acestea vin la noi cu proiecte, ajung în laboratorul lor și noi finanțăm proiectul.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE