Management

Manageri dupa criza

22 iun. 2011 6 min

Manageri dupa criza

Reading Time: 6 minute

<p> <strong>Romania a iesit din recesiune. Dupa o perioada de reduceri ale cheltuielilor, in care cuvantul de ordine de pe agendele managerilor a fost precautia, urmeaza consolidarea si dezvoltarea. Cum se pregatesc managerii de perioada postrecesiune si ce strategii pun la cale? </strong></p> <p>  </p> <p> Anul 2009 nu a fost unul tocmai favorabil pentru furnizorul de training si programe MBA CODECS. Acesta a simtit pe propria piele efectele dure ale crizei. Pe atunci, cea mai mare scoala de management din tara era la un pas de faliment, tocmai din cauza unor greseli de management, prabusindu-se sub propria greutate. In paralel, piata de training era si ea in picaj si in 2010 scazuse la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit informatiilor CODECS.</p> <p>  </p> <p> Cu toate acestea, Radu Mihaescu, numit la inceputul lunii CEO si presedinte al grupului, are planuri mari pentru companie. “Anul acesta tintim o cifra de afaceri de 2,5 – 3 milioane de euro, la nivelul intregului Grup, dupa ce in 2010 CODECS a inregistrat o crestere de 100% in ceea ce priveste  activitatea de training, de la 200.000 de euro in 2009 la 400.000 anul trecut”, spune pentru Biz Radu Mihaescu. Mai mult, printre planurile executivului companiei se numara obiective de business legate de finalizarea procesului de restructurare a grupului si de extindere a activitatii pe noi piete, din tara si din afara granitelor. Nici eficientizarea retelei din cele mai importante orase ale tarii, strategie care a stat la baza dezvoltarii companiei in mai bine de 18 ani de activitate, nu a fost omisa.</p> <p>  </p> <p> Cand vine vorba despre greselile din trecut ale board-ului director al CODECS, noul CEO recunoaste ca prefera sa isi analizeze si, implicit, sa corecteze cu rapiditate propriile greseli, nu sa vorbeasca despre erorile altora. Dincolo de cifra de afaceri si profit, CODECS a ramas una dintre cele mai importante companii de pe piata serviciilor de dezvoltare profesionala, care pentru acest an anunta lansarea unui Global MBA, un program de elita introdus recent de Open University Business School, partenerul grupului din Marea Britanie. “Toate aceste schimbari reprezinta o adaptare la noile cerinte de pe piata si am convingerea ca aceste tendinte se vor consolida in anii urmatori”, continua directorul general al companiei. “In concluzie, sfatul meu pentru «managerii postrecesiune» este ca continue sa inoveze, sa traiasca «postcriza» din plin, cu ochii deschisi si mintea limpede astfel incat sa profite de toate oportunitatile”.</p> <p>  </p> <p> <strong>CRIZA DE DUPA CRIZA</strong></p> <p> La inceput a fost cresterea sustinuta. Clipele de bucurie ale companiilor nationale si multinationale nu au durat prea mult insa, pentru ca peste ocean criza financiara isi tesea panzele, in care s-au prins incet-incet toate industriile si sectoarele economice din tara si din lume. Daca in timpul crizei companiile isi mareau numarul de angajati doar cu salariati pe pozitii cheie, de care aveau mare nevoie, actualmente angajarile fac parte din planurile celor mai multe companii.</p> <p>  </p> <p> Numai ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Angajatorii din tara, in proportie de 53%, depun eforturi semnificative pentru selectia candidatilor potriviti pentru pozitii cheie din companie, dupa cum arata studiul “Talent Shortage Survey”, realizat de ManpowerGroup Romania si dat publicitatii la inceputul acestei luni. Locurile de munca cel mai dificil de acoperit de angajatorii din Romania sunt dedicate comerciantilor, inginerilor, managerilor si executivilor. Motivele? Lipsa de experienta (28% dintre respondentii studiului Manpower), lipsa candidatilor potriviti de pe piata (24%) si lipsa acuta de cunostinte tehnice (22%). Spre deosebire de rezultatele editiei din 2010 a studiului, pozitiile alocate managerilor si executivilor au fost mentionate de catre mai multi angajatori in acest an, fiind astfel cea de-a treia pozitie cheie greu de ocupat.</p> <p>  </p> <p> Mai mult, nivelul de incredere s-a injumatatit in ceea ce priveste perspectivele de angajare si relaxarea reglementarilor in urmatorul an, dupa cum arata cea de-a cincea editie a raportului Deloitte Business Sentiment Index, realizat de firma de consultanta si audit financiar Deloitte Romania si dat publicitatii la inceputul acestei luni. Perspectivele Romaniei se stabilizeaza, pe fondul increderii in economia nationala, a termenelor de plata a creantelor si a planurilor de investitii. “De la ultima editie a studiului, in trimestrul trei al anului trecut, numarul directorilor executivi optimisti a ramas in mare acelasi (39%), in timp ce procentul pesimistilor a scazut de la 20% la 13%”, spune George Mucibabici, presedinte la Deloitte Romania. “In plus, directorii romani sunt mai relaxati in privinta termenelor de plata a creantelor – 84% dintre ei spun ca facturile sunt platite intr-o perioada de timp sigura sau relative sigura, fata de 70% la editia anterioara in acelasi timp, numarul companiilor care spun ca termenele de plata sunt excesive a scazut de la 30% la 16%”, mai spune George Mucibabici.</p> <p>  </p> <p> In acord cu sentimentul general, detinatorii fraielor companiilor din Romania sunt mai pesimisti cand vine vorba despre mediul de reglementare. Astfel, opinia generala a respondentilor studiului Deloitte ramane una negativa in regiune, procentul celor optimisti urmand un drum descendent de la 18% in trimestrul 3 din 2010 la 8%. Similar, numai 10% dintre participantii romani la studiu considera ca mediul de reglementare va fi relaxat in urmatorul an, comparativ cu 20%, procent inregistrat la editia de anul trecut a sondajului.</p> <p>  </p> <p> Potrivit presedinteleui Deloitte Romania, toate economiile din lume au devenit mai prudente in privinta reglementarilor, dupa ce un mediu prea relaxat a provocat cea mai mare criza economica si fiscala din istoria moderna. “In plus Romania are, in acest moment, un acord cu FMI, ceea ce limiteaza si mai mult initiativele guvernamentale”, adauga Mucibabici. In continuare prudenta ramane cuvantul de ordine si pentru companii, astfel majoritatea executivilor intervievati pentru studio mentionand ca prefera sa aplice in continuare modele de business traditionale, in loc sa apeleze la inovatie. Mai mult, fiind intrebati de rolul inovatiei in cresterea companiei, 23% considera ca aceasta se va diminua in urmatorii trei ani, ceea ce reprezinta cea mai pesimista perspectiva din randul tarilor chestionate.</p> <p>  </p> <p> <strong>O PATA DE INOVATIE</strong></p> <p> Cu toate ca pentru o mare parte dintre executivii din tara inovatia pare a fi mai degraba o speriatoare, ea a fost reteta de succes cu care producatorul de lacuri si vopseluri Fabryo Corporation a inregistrat, de-a lungul recesiunii, cresteri intr-o piata in scadere. “In perioadele de criza se pot naste cele mai bune produse si  strategii: corabiile se probeaza in furtuna”, spune pentru revista Biz Aliz Kosza, director general executiv la Fabryo Corporation. “Fabryo a iesit cu bine din furtuna, iar acum se pregateste sa cucereasca noi teritorii si la propriu si la figurat.” In 2009, primul an de declin al industriei de lacuri si vopsele decorative, Fabryo a ajuns preluat pozitia de lider de piata. Obiectivul principal in perioada urmatoare ramane pentru companie consolidarea pozitiei, prin pregatirea din punct de vedere strategic pentru momentul in care consumul isi va reveni. Aliz Kosza spune ca strategia este construita pe inovatie, atat de portofoliu, produse, marci, cat si de ambalaje, segmente de consum, canale de vanzare si, nu in ultimul rand, dezvoltarea organizatiei care sa poata sustine complexitatea si cresterea afacerii in urmatorii ani.</p> <p>  </p> <p> Prabusirea sectorului imobiliar a functionat ca un joc de domino, care a lovit puternic industria constructiilor, care la randul ei a dus la scaderea pietei lacurilor, vopselelor si tencuielilor decorative. Ultimii doi ani au adus scaderi importante – de la circa 230 de milioane de euro in anul 2008 la 149 de milioane de euro in 2010 – renovarile fiind printre putinele segmente care au sustinut piata, ceea ce a insemnat insa ca s-au realizat lucrari la scara mica.</p> <p>  </p> <p> “In primele cinci luni ale anului 2011, consumul s-a diminuat cu circa 10%, 2011 este un an mai dificil, daca ne gandim ca ajustarea preturilor, cauzata de majorarea accelerata si substantiala a costurilor cu materiile prime si ambalajele, inca nu a fost absorbita”, arata executivul de la Fabryo, care mai estimeaza ca rezultatul va fi o scadere anuala de circa 5% pe industrie. Pe langa inovatiile aduse anul acesta, precum Savana Kids, un produs destinat camerelor pentru copii, Innenweiss cu capac cu gratar inclus sau deschiderea retelei de magazine Renovis, compania mai face o investitie: una in oameni. Compania are in plan cresterea competentelor echipei de management, pentru care a adus o serie de noi angajati pe pozitii cheie. “Am avut o evolutie ascendenta de la declansarea crizei si vrem sa fim cat mai bine pregatiti pentru etapa de revenire a consumului”, completeaza directorul general executive al Fabryo Corporation.</p> <p>  </p> <p> In perioada de criza, cand cei mai multi manageri optau pentru precautie si reducerea cheltuielilor companiei, Fabryo a aplicat o strategie diferita. Si a dat roade. Anul trecut, compania a investit in extinderea sistemului de nuantare la nivel national, ajungand la 600 de masini de colorat, cea mai extinsa astfel de retea din tara, iar pentru 2011 si-a propus sa investeasca 1,6 milioane de euro in marketing, in reteaua Renovis si extinderea cu 35 a retelei de colorare, in Clubul Meseriasilor Fabryo si in lansari de produse noi.</p> <p>  </p> <p> Pentru perioada postrecesiune, Aliz Kosza sfatuieste managerii din tara “sa fie cat mai creativi si sa inoveze pe toate planurile, de la produse, comunicare la procese si mod de operare, pentru ca in perioada de criza managerii isteti isi fac planuri, planuri mari”. Directorul Fabryo crede ca, mai mult ca oricand, nu este suficient sa adaptam modele clasice, lucrurile trebuie reinventate si fiecare companie trebuie sa incerce sa fie deschizatoare de drumuri in industria in care activeaza.</p>

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: