Mihai Ghyka: „Leadership în vremea pandemiei”

Mihai Ghyka: „Leadership în vremea pandemiei”

Reading Time: 4 minute

De câteva săptămâni trăim vremuri ciudate, cu reguli stricte și îngrădirea libertăților ce ni se păreau a fi „normale”. Lucrăm, învățăm, predăm, de acasă, alături de cei pe care în trecut îi vedeam doar pentru câteva ore. Străzile pustii, magazinele cu obloanele trase, parcurile închise dau Bucureștiului o notă de oraș sub asediu. Oamenii sunt temători, polițiștii suspicioși și parte din vecini supraveghează „vigilent” pe cei aflați în izolare. După 30 de ani a reapărut „teama de reprezentantul autorității”, polițistul atotputernic.

De Mihai Ghyka

În lumea întreagă, teama de contagiune ține oamenii acasă. O treime din populația globului este izolată în case. E greu din punct de vedere psihic, e greu din punct de vedere business și, vom vedea curând cifrele, e greu din punct de vedere economic. Națiunile noastre suferă. Totuși, instituțiile funcționează, corporațiile merg înainte, micii antreprenori încearcă să își re-inventeze afacerea spre a o ține pe linia de plutire. Ce face un lider în vremuri ca acestea? Există „leadership” la distanță? Ce este de făcut atunci când nu poți vedea pe nimeni, nu poți „aduna” echipa într-o ședință, nu poți bea o cafea cu cineva și, mai cu seamă, nu poți nici măcar să îl bați pe umăr zicând „Good job!”. La rugămintea revistei Biz, iată câteva considerații despre lideri și leadership în vremea molimei COVID-19.

Înțelepciunea liderilor în vremuri de criză

În timpul unei încercări, liderul trebuie să dea dovadă de claritate în gândire și fermitate în decizii. Am văzut un întreg evantai de reacții ale marilor (și mai micilor) lideri politici ai lumii. Cei de la care ne așteptam la mai mult, au livrat mai puțin. De la Donald Trump – „Vreau să vă bisericile pline de Paști”, iar câteva zile mai târziu spunea „urmează două săptămâni grele, cu mulți morți”, la Boris Johnson – „COVID-19 reprezintă un risc moderat pentru UK.”, ca apoi, ironia soartei, infectat de virusul moderat, să ajungă la terapie intensivă. La polul opus, Mitte Frederiksen, Premierul Regatului Danez a închis țara încă din ziua de 12 Martie, cu un mesaj clar: „Anulați masa de Paști”. Mai original, Martin Vizcarra, Președintele Peru, a fost primul să ia măsuri drastice în America Latină. Începând cu 15 Martie, bărbații pot ieși pentru cumpărături esențiale luni, miercuri și vineri. Femeile pot ieși marți, joi și sâmbătă. Duminica tot poporul stă în case.

M-aș fi așteptat ca Statele Unite să joace rolul de lider mondial, să propună ori chiar să impună (prin condiționare) soluțiile de urmat, la nivel planetar, așa cum procedează cu forța lor diplomatică și militară. Se pare însă că alegerile prezidențiale și riscul unei căderi economice abrupte îi preocupă mai mult pe liderii americani decât sănătatea populației globale. O mare oportunitate ratată!

Coerența și continuitatea în comunicare

O știm cu toții, prima regulă a managementului de criză este coerența în comunicare. O criză ne face adesea să ezităm între două căi de urmat, ce presupun două decizii antagonice. Cea mai nefericită alegere este alternanța între soluții, mesajele contradictorii. La începutul lunii, Președintele Braziliei afirma „Brazil cannot stop!”, invitând populația să iasă în stradă și să își continua viața obișnuită. Câteva zile mai târziu, într-o mișcare consensuală fără precedent, cei 27 de guvernatori ai țării au impus măsuri stricte de izolare. Gâlceava politică continuă și astăzi în Brazilia, în vreme ce sistemul sanitar și cel de asistență socială sunt insuficient pregătite.

Păstrați comunicarea vie cu echipa și cu clienții

Dincolo de toate acestea însă, pentru noi toți, săptămânile (poate chiar lunile) de izolare, de lucru la distanță, înseamnă pierderea temporară a unui mod de viață și de business. Unele domenii de afaceri precum horeca, organizarea de evenimente, consultanța, cursurile de formare au fost de-a dreptul strivite de interdicțiile de interacțiune socială. Sunt companii cu zero proiecte și zero încasări în luna martie. Ceilalți, cu excepția comerțului on-line și structurilor de vânzări de bunuri de primă necesitate, sunt puternic afectați. Ne așteptăm la o contracție economică de proporții.

Pentru cei care pot continua, organizarea muncii este cu totul altfel. De bună voie, nu am fi acceptat să lăsăm sute (în anumite organizații, mii) de oameni să lucreze de acasă. Ni s-ar fi părut ineficient, riscant, poate chiar imposibil. Ședințele on-line devin astăzi banalitate cotidiană. Precum odinioară, în viața de business obișnuită, liderul imprimă regulile, obiectivele și atmosfera unui mod de lucru. Unii lideri ne inspiră prin prezența lor fizică, astăzi imposibilă. În vremea conferințelor telefonice interminabile, ei cer participanților la întâlniri să fie toți „video-prezenți”. Imaginea de acasă, interiorul fiecăruia, aduc o notă de inedit, fac ședința mai vie, mai puțin formală și anostă. Apoi, liderul încurajează implicarea tuturor colegilor participanți prin adresări directe, încurajări, exemple, întrebări. Uneori în cadru apar un câine, o pisică, un copil. Astăzi, și ei sunt parte din ziua de muncă a fiecăruia! Sunt căi de a vedea afacerea  altfel, de a ține aproape angajații și clienții, solidari în încercarea auto-izolării.

Liderul puternic, care poate schimba destinul unei companii, este cel care gândește pornind dinafara ei, din experiențele consumatorilor și partenerilor. În vremuri de restriște, liderul empatizează cu nevoile și așteptările societății, dincolo de business. Prin generozitate. Astăzi, necesitatea de a ocroti angajații și partenerii de afaceri ori dorința de a salva necunoscuți valorează mai mult decât afacerea în sine.Trăim vremuri când dorința de a ocroti pe cei dragi ori de a salva necunoscuți valorează mai mult decât afacerea în sine. Valoarea contabilă a unei vieți este infinitul.

Mihai Ghyka este Business Consultant la Dalprincipe Consulting