Nașterea unui road movie românesc

Nașterea unui road movie românesc

Mai puțin obișnuit pentru o producție românească, „Horia” este un road movie care spune povestea maturizării unui adolescent de aproape 18 ani dintr-un sat românesc, care este îndrăgostit de o fată care locuiește în cealaltă parte a țării.

„Horia” va fi lansat pe marile ecrane din țară pe 10 aprilie. Scenariul este scris chiar de regizoarea Ana-Maria Comănescu, în timp ce Carla Fotea („Casa cu păpuşi”, „Ieşirea trenurilor din gară”) şi Ada Solomon („Poziţia copilului”, Aferim!”, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”) sunt producătoarele filmului, alături de Rossitsa Valkanova (Klas Film Bulgaria) şi Nikolina Vucetic Zecevic (Biberche Productions Serbia), co-producătoare.

Biz a căutat să afle cât de complex este procesul din spatele realizării unui film independent și cât de provocator poate să fie un road movie.

Ce presupune producția unui film independent azi și în cât timp ați trecut de la idee la filmat și mai apoi la lansarea în cinematografe?

Cred că producția a presupus dintotdeauna răbdare și adaptabilitate infinite, dar acum simt că e nevoie de ele mai mult ca oricând. E nevoie de răbdare pentru că finanțările sunt din ce în ce mai greu de obținut, iar costurile de producție din ce în ce mai mari. Asta poate însemna în unele cazuri că alegem să amânăm filmările pentru a avea timp să adunăm finanțarea necesară. Iar adaptabilitatea e necesară nu numai la filmare, unde apar tot felul de situații neprevăzute în fiecare zi, dar și la scară mai mare. De la ideea filmului „Horia” până când am ajuns cu el în cinematografe, am trecut printr-o pandemie și prin frica unui început de război. Și lucrurile astea ne-au afectat: au adus multă nesiguranță, multă impredictibilitate și costuri mai mari. Cu totul, au însumat 6 ani de muncă de la idee la ecranul de cinema, cu o echipă de aproximativ 100 de oameni, cei mai mulți fiind implicați pe parcursul filmării și pregătirii, adică vreo 3 luni în total.

Care sunt provocările cu care se întâlnește un producător de film?

Toate! Dar lăsând gluma la o parte, principala provocare pe care o simțim acum e viteza cu care se schimbă domeniul în care lucrăm, și la nivel local, dar și internațional. Intrarea streamer-ilor  (HBO, Netflix, Amazon, Disney+) pe piața europeană a adus foarte multe oportunități pentru producători, dar boom-ul acela inițial s-a disipat și i-a lăsat pe foarte mulți cu buza umflată. Recent am auzit că 2023 a fost considerat cel mai prost an din istoria industriei de media. Așa că într-un astfel de climat, în care deja tipul de produs cultural pe care îl facem noi era nișat și în pericol, ne punem tot felul de întrebări despre cum să continuăm. Totuși, încercăm să ne păstrăm optimismul, sperând că filmele noastre sunt în continuare relevante, valoroase și că pot emoționa publicul. Ăsta e scopul nostru, până la urmă.

Cum se construiește bugetul unei producții independente și despre ce sume este vorba?

Bugetele variază de la film la film și depind de foarte mulți factori: cât de complicată e producția, câte țări sunt implicate, numărul de zile de filmare etc. Pentru „Horia”, bugetul pe care Ada Solomon și eu l-am pus cap la cap a fost de aproximativ 1 milion de euro.

De unde vin banii?

Prima cărămidă e întotdeauna sprijinul pentru producție, de la Centrul Național al Cinematografiei din România. El vine sub forma unui credit rambursabil și ne permite apoi să accesăm finanțări de la alte astfel de instituții din alte țări, prin co-producători locali. În cazul nostru, a fost vorba de Bulgaria și Serbia. Apoi, pentru că acest film e unul cu potențial de public, am reușit să aducem în proiect finanțări de la companii private prin taxa de media (adică 1,5% din cheltuielile de media ale companiilor care se pot distribui către proiecte de film). Am mai accesat și fonduri europene dedicate sectorului cinematografic, cum e programul Creative Europe Media, și am avut alături și câțiva parteneri care și-au adus aportul în servicii. La toate acestea s-a adăugat investiția proprie a companiei noastre, microFILM.

Cum au decurs filmările pentru „Horia”?

Au fost o aventură, foarte similară cu cea a personajului nostru principal. Au durat 26 de zile, în vara lui 2022, timp în care am fost mereu în deplasare, în afara Bucureștiului.

Ce a însemnat din punct de vedere logistic și resurse să realizați un road movie? De ce nu ați recreat decorurile într-un singur loc?

În primul rând, a însemnat că aproximativ o dată la 3 zile toată echipa se reloca în alt oraș, pentru a filma în diferite locații din jur. Au fost zile în care ne mutam de 2-3 ori în altă locație de filmare. Deci, multe resurse au fost direcționate către transport, cazări, aprobări de filmare și căutat locații.

Să fi recreat decorurile de interior într-un studio ar fi fost mult mai scump, iar pe lângă asta, un element cheie al filmului au fost locațiile spectaculoase: Transalpina, Munții Măcin, câmpiile din Dobrogea, pădurile de pe lângă Brașov și multe altele pe care le veți descoperi la cinema. Regizoarea Ana-Maria Comănescu și-a propus de la început să arate locații care n-au mai fost folosite, sau care n-au mai fost arătate în lumina asta, având ca referință road movie-urile americane, cu peisajele lor foarte specifice.

Cum privesc partenerii ideea unui film nou, cu o regizoare la debut și care sunt argumentele cu care i-ați convins?

Principalul nostru selling point, dacă-i putem spune așa, către partenerii privați a fost că vrem să facem un feel good movie. Un film care să fie la intersecția dintre filmul arthouse și filmul de public, și mai ales un film care să emoționeze. Apoi, pentru partenerii din industria filmului au contat foarte mult parcursul Anei-Maria până la momentul respectiv și, desigur, garanția pe care o reprezintă numele Adei Solomon și al companiei noastre, microFILM.

Filmul este gândit din start pentru platformele de streaming sau l-ați făcut cu gândul la cinema?

Nu l-am făcut cu gândul la platformele de streaming, a fost clar de la început că „Horia” e un film a cărui exploatare principală va fi în cinema. Sigur, asta nu exclude posibilitatea ca el să intre la un moment dat pe una dintre platformele disponibile la noi, dar după ce își va fi terminat parcursul în cinematografele din țară.

Iar la a doua parte a întrebării e greu să răspund fără a suna foarte pretențioasă și nu-mi doresc asta. Pot să zic desigur că e vorba de calitatea sunetului și a imaginii, despre cum realizatoarele și realizatorii filmelor le-au gândit pentru ecrane mari și alte clișee de genul ăsta. Totuși, e îmbucurător e că deși există atâtea opțiuni online, oamenii au început să meargă din ce în ce mai mult la cinematograf. Înseamnă că e ceva în experiența de a vedea un film împreună cu alți oameni care încă e valoros și nu se poate replica acasă.

Cu ce impresii crezi (speri) că vor pleca din sala de cinema cei care văd „Horia”?

Sper ca spectatorii să se emoționeze și să se bucure de aventura pe care o propune „Horia”. Mai sper că vor descoperi măcar un loc din România pe care nu-l știu, că poate vor auzi o melodie care să le rămână în cap și că-și vor aminti cu nostalgie de primul gest nebunesc pe care l-au făcut din dragoste.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 381 (16 martie – 16 aprilie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.