CSR

Nu aruncati reciclarea la gunoi!11 min

10/12/2010 7 min read

author:

Nu aruncati reciclarea la gunoi!11 min

Reading Time: 7 minute

<p> <strong>Normele europene privind reciclarea sunt o oportunitate de afaceri, aduc beneficii pentru mediu, dar pot provoca si pierderi financiare Romaniei. Si ar fi bine sa aduca si o schimbare de mentalitate.</strong><br /> <br /> Calitatea de tara membra a Uniunii Europene atrage dupa sine si o serie de beneficii, care nu sunt intotdeauna vizibile imediat, dar produc efecte pozitive pentru toata lumea. Unul dintre domeniile reglementate strict de legislatia UE este cel al colectarii deseurilor si al reciclarii. Recent, guvernul a aprobat Hotararea 1037, la  initiativa Ministerului Mediului si Padurilor, care aduce modificari importante privind legislatia legata de deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE). Vechea reglementare avea destul de multe lacune si favoriza producatorii care nu isi indeplineau in mod real obligatia de a-si gestiona deseurile generate de  produsele pe care ei le pun pe piata. “Noua legislatie prevede tinte clare si indatoriri egale pentru toti producatorii, indiferent de forma de organizare in care isi gestioneaza deseurile, restabilind in acest fel egalitatea in piata”, spune Raul Pop, director general al asociatiei Recolamp, una dintre principalele organizat ii de reciclare a deseurilor de echipamente electrice si electronice. Odata cu aparitia acestei reglementari, toti producatorii trebuie sa faca dovada ca isi indeplinesc obligatiile legale si suporta costul colectarii si reciclarii, astfel incat ignorarea protectiei mediului sa nu mai genereze avantaje comerciale necuvenite. In perioada imediat urmatoare, sunt asteptate normele de aplicare si se vor cunoaste cu exactitate toate implicatiile pe care aceasta noua legislatie le va produce. Toti actorii din domeniu sunt de accord ca reglementarile trebuie sa acopere lacunele legislative si mai ales sa fie intarita capacitatea de control a autoritatilor relevante. Este  nevoie de o putere de coercitie mult mai mare, de amenzi cu valori relevante, care sa poata fi date usor. In plus, legislatia trebuie sa ii ajute pe inspectorii si comisarii din domeniu sa poata face controale eficiente.<br /> <br /> Activitatea asociatiilor din domeniu nu se modifica cu nimic dupa aceasta hotarare, insa din acest moment toti jucatorii vor fi evaluati in acelasi mod, in functie de eficienta si rezultate. Colectarea separata a tuturor tipurilor de deseuri, ca si reciclarea lor corespunzatoare trebuie sa devina o practica uzuala. Din acest motiv, potentialul de dezvoltare este foarte mare, in acest moment doar o parte foarte mica din deseuri ajungand pe fluxuri ce le asigura reciclarea. Nu exista date oficiale, insa, potrivit Roxanei Sunica, director de marketing al Recolamp, se pare ca mai putin de 5% din deseurile generate in Romania sunt reciclate. Colectarea selectiva tine de o serie de factori: infrastructura existenta, implicarea autoritatilor, a companiilor si a oamenilor in general, daca se face efortul de a se colecta sau nu selectiv, daca oamenii sunt informati si inteleg important a acestui comportament. “Reciclarea –, in general, este clar o afacere profitabila la nivel mondial si european, insa in Romania aceasta lipsa de performanta depinde in primul rand de lipsa materiei prime – deseuri ce ajung in instalatii de reciclat”, spune Roxana Sunica. In acest context, de pilda, Recolamp a investit in crearea unei infrastructuri de locatii de colectare pentru ca fluxul de deseuri sa fie important si predictibil, iar cantitatile de surse de lumina uzate sa justifice investitia in mijloace de reciclare pentru acest tip de deseu. De la an la an, rezultatele Recolamp cu privire la colectarea curenta a becurilor arse cresc cu peste 50%.<br /> <br /> <strong> CU UN DESEU NU SE FACE KILOGRAMUL…</strong><br /> In ceea ce priveste deseurile de ambalaje, Romania este aliniata la cadrul legislativ european, care obliga toate companiile care pun pe piata produse ambalate sa recicleze un procent din ambalajele care insotesc si protejeaza produsele. Initial, aceste obligatii cresteau continuu pana in anul 2013. Lorita Constantinescu, PR & Communication Manager la organizat ia Eco-Rom Ambalaje, precizeaza ca recent legislatia a impus o devansare a obligatiilor, astfel incat se produce o crestere brusca a acestora direct la cele din 2012 si se adauga obligatii noi care impun obligatii de reciclare pentru cantitatile de ambalaje de tip PET si pentru cele de aluminiu. “In practica, agentii economici, producatori si importatori, vor trebui sa plateasca mai mult pentru aceste obligatii deoarece incidenta este asupra deseurilor de ambalaje care se gasesc in cea mai mare parte la populatie, de unde pot fi preluate prin colectarea separate pe cele trei fluxuri: plastic si metal, sticla si hartie-carton”, mai spune Lorita Constantinescu. Investitiile privesc atat partea de infrastructura, cat si o eficientizare a serviciilor realizate  de operatorii de salubritate, primaria fiind cea care are obligatia de organizare si coordonare a acestor servicii publice.<br /> Concomitent cu cresterea obligatiilor pentru agentii economici trebuie identificate instrumente similare care sa se adreseze altor actori care intra in contact cu deseurile de ambalaje si care sa conduca spre indeplinirea acelorasi obligatii. Pentru ca altfel exista presiune doar pe un anume segment, iar deseurile reciclabile continua sa “scape” din sistemul de colectare selectiva si sunt depuse la gropile de gunoi si in natura.<br /> <br /> De altfel, la capitolul reciclare, Romania are o misiune ambitioasa: sa creeze un sistem de colectare selectiva si de reciclare care sa functioneze eficient. Daca nu, amenzile in cazul in care UE deschide o procedura de infringement pot ajunge pana la 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de deseuri pe care obiectivele nu au fost indeplinite. De exemplu, in Romania trebuie sa se recicleze patru kilograme de DEEE (din care fac parte si sursele de lumina) pe cap de locuitor, in fiecare an. La nivelul anului 2009, au fost raportate aproximativ 1,4 kg/locuitor. In ceea ce priveste deseurile de ambalaje sau cele menajere, datele sunt afisate in tabel. Exista si alte tipuri de deseuri pentru care se fac in acest moment strategii la nivelul Ministerului Mediului si Padurilor pentru a fi in concordanta cu strategia UE legata de reciclare. Vorbim aici de namolurile provenite de la statiile de epurare, de deseurile biodegradabile, de deseurile provenite din construct ii si demolari sau de vehiculele scoase din uz.<br /> <br /> <strong>…DAR SE COLECTEAZA IN PLUS</strong><br /> Lucrurile se misca acum si in acest domeniu si, chiar daca mai exista probleme, situatia s-a imbunatatit intr-un ritm foarte alert din 2007. Evident, mai sunt multe aspecte de rezolvat, dar Raul Pop crede ca suntem pe drumul corect. “Trebuie spus ca, desi mai avem pana la obiectivul de patru kilograme pe cap de locuitor, am reusit, noi ca stat, sa ajungem de la 0 kilograme de DEEE in 2006 la 28.000 de tone in 2009”, precizeaza oficialul Recolamp.<br /> <br /> Revenind la problematica deseurilor de becuri si tuburi fluorescente, principala provocare o reprezinta accesul la deseu. In acest moment, Recolamp a dotat peste 3.000 de companii cu containere specializate. Mai sunt insa multe companii cu care aceasta asociatie sau altele nu au incheiat protocoale, plus ca destul de multe din companiile care au un contract cu Recolamp nu au predat niciodata deseuri. Apoi, tot din punctul de vedere al accesului la deseu, pentru populatie, infrastructura de colectare este destul de putin dezvoltata. Recolamp, prin mijloace proprii, a amplasat peste 250 de Colturi Verzi in diverse locatii din tara, dar in mod evident numarul lor nu este suficient, desi se spera infiintarea de puncte de colectare municipale in fiecare oras.<br /> <br /> In privinta deseurilor de ambalaje, cea mai mare parte din cele care sunt reciclate provin din fluxul commercial – retail, Horeca, curtea intreprinderilor. Eco-Rom Ambalaje sprijina anual reciclarea a peste 300.000 de tone de ambalaje, dintre care majoritatea sunt reciclate in Romania. Cantitatea colectata selectiv de la populatie incepe sa aiba o pondere importanta, anul acesta depasind pentru prima data 20.000 de tone colectate efectiv din schemele de colectare cu containere colorate plasate de Eco-Rom Ambalaje in peste 90 de localitati, in mare parte in zone urbane.<br /> Probleme apar in domeniul serviciilor de colectare separata a deseurilor de la populatie si uneori chiar din mediul comercial sau institutional pentru  apacitatile reduse de generatori. “Legislatia obliga toti generatorii de deseuri sa depuna sau sa predea selectiv deseurile. Daca acest serviciu ar fi generalizat, ar incepe sa aiba sens si economic, iar cei mai multi care lucreaza cu Eco-Rom Ambalaje au inceput sa simta acest lucru”, spune oficialul de la Eco- Rom.<br /> <br /> Exista multe situatii pe care organizatiile din domeniu trebuie sa le gestioneze. Unele deriva din necunoastere, altele din comoditate si altele din nepasare. “Printre problemele cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului se numara: vandalizarea DEEE-urilor, activitatea iresponsabila a unor operatori, comertul paralel de deseuri electrice si electronice, utilizarea necorespunza toare a containerelor de colectare, birocratia legata de transportul deseurilor, dar si necesitatea de a gestiona 98 de subcategorii de DEEE-uri la nivel de operatori, in timp ce operatorii din alte state europene raporteaza doar pentru 24 de subcategorii”, spune Valentin Negoita, presedinte al asociatiei ECOTIC. Acesta a mai spus ca asociatia pe care o conduce vizeaza pentru anul viitor sa extinda activitatea si in domeniul colectarii selective si al reciclarii bateriilor si acumulatorilor, proces ce demareaza in 2011 in Romania.<br /> <br /> <strong> SOLUTII, SOLUTII</strong><br /> Este lung drumul pana cand vom putea vorbi de colectare selectiva si in speta de reciclare ca despre un fapt comun. Pentru a ajunge aici, trebuie sa fie extins serviciul de colectare selectiva acolo nu exista si, mai ales, trebuie intensificate campanile de informare, dar si controalele. Ca sa ajungem la schimbarea de mentalitate, lucrurile trebuie sa inceapa in primul rand cu populatia, pentru ca, in cazul companiilor, exista o legislatie care le obliga sa isi organizeze propriul sistem de predare selectiva a deseurilor.<br /> <br /> In privinta populatiei, este dificil de plasat un punct de colectare in dreptul fiecarui bloc, din cauza lipsei de spatiu. Pentru blocurile cu peste patru etaje cu ghena este si mai dificil, pentru ca sistemul nu permite populatiei sa poata depune selectiv deseul pe fiecare etaj. “Singura solutie, similara tarilor europene, va fi renuntarea la ghena si depunerea deseurilor selectiv in camera destinata containerelor aflata la parterul blocului”, spune Lorita Lonstantinescu. In cazul tipurilor de deseuri electrice, electronice sau becuri, este imposibil sa existe un punct de colectare la fiecare casa sau bloc, din mai multe ratiuni. Din punct de vedere economic, timbrul verde de 0,9 RON aplicat fiecarei surse de lumina pe care producatorii membrii Recolamp il vireaza catre asociatie, pentru produsele pe care ei le pun pe piata, in mod evident nu poate asigura resurse suficiente pentru a crea o astfel de infrastructura.<br /> <br /> In 2009, Recolamp a avut venituri de aproximativ 1,5 milioane de euro, bani din care ar trebui produse containere, suportat costul amplasarii lor, ridicat, pregatit si transportat deseuri la reciclare, plus realizata reciclarea. In plus, toate aceste activitati trebuie dublate de campanii de comunicare si informare. Si toate acestea trebuie sa acopere intreaga Romanie. Din punct de vedere functional, becurile nu sunt deseuri pe care sa le poti colecta oriunde, in scara de bloc, fiindca pot fi periculoase, mai ales pentru copii. “Solutia, in cazul nostru, nu o  reprezinta containere la fiecare casa, dar, cu siguranta, ne trebuie locuri special amenajate, pazite si  administrate in cat mai multe locatii!<br /> <br /> De fapt, din aceste considerente s-a nascut si proiectul Colt Verde”, apreciaza Roxana Sunica de la Recolamp. In cazul lor, conform legislatiei in vigoare, fiecare magazin care vinde un bec functional are obligatia de a prelua de la cumparator un altul ars si sa faca dovada ca deseurile astfel colectate sunt ulterior reciclate. Mai mult, magazinele au obligatia sa informeze clientii cu privire la aceasta facilitate, sa nu puna pe piata produse ale producatorilor care nu fac dovada ca isi gestioneaza deseurile. In fapt, cu exceptia lanturilor de retail si a magazinelor carora Recolamp le-a oferit Colturi Verzi si la care asigura intreaga infrastructura de colectare, nu mai sunt prea multe alte locatii care sa ofere aceasta informare pentru clientii lor si sa isi indeplineasca obligatiile legale. In plus, deseurile depuse selectiv in containerele colorate sunt ridicate separat si transportate la statia de sortare, unde se extrag deseurile reziduale si are loc o sortare pe tip de deseu: PET, folie, metal, hartie-carton, dupa care sunt balotate si transportate la reciclator.</p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE