Interviuri

Numărătoare inversă pentru planetă

28 nov. 2022 7 min

Numărătoare inversă pentru planetă

Reading Time: 7 minute

Pe 27 octombrie, am sărbătorit Ziua Sustenabilității în România, un demers al Ambasadei Sustenabilității în România pentru a plasa subiectul cât mai sus pe agenda publică.

Am discutat cu Dragoș Tuță, fondator și președinte al Ambasadei Sustenabilității în România, despre ce înseamnă această inițiativă, cât timp mai avem și cum putem diminua urgența climatică. 

Dragos Tuta 04 dezbatere mediu INQUAM Photos

Cum a apărut Ziua Sustenabilității, de ce avem nevoie de o astfel de zi simbolică și cum s-a desfășurat anul acesta?

Tema primei ediții a Zilei Sustena­bilității în România a fost „Cursa contra cronometru pentru achitarea datoriei față de planetă”. Cu acel prilej, am lansat studiul de percepție „Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil?”, în cadrul unei conferințe de presă la care au fost prezenți și reprezentanți la nivel înalt din partea autorităților, invitați să răspundă la întrebarea „Cum reducem datoria pe care o avem față de planetă?”.

Ziua Sustenabilității în România este despre schimbare, despre conștientizare și acțiune. Avem nevoie să ne schimbăm modul în care trăim și folosim produse și servicii. Companiile responsabile și Uniunea Europeană accelerează tranziția către modelul economic care ne va ajuta să trăim într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă.

Anul acesta, am lansat un apel la conștientizare și acțiune comună pentru a combate schimbările climatice, care, alături de pierderea biodiversității și poluarea, reprezintă unul dintre factorii ce cauzează tripla criză planetară cu care omenirea se confruntă în prezent. Se estimează că, la nivel global, peste 50 de mili­arde de GES sunt emise în atmosferă în fiecare an.

În timp ce unele gaze cu efect de seră apar în mod natural, de la revoluția industrială, oamenii au crescut concentrația la niveluri nesustenabile, de aceea acum există mai mult dioxid de carbon în atmosfera noastră decât în orice moment al istoriei omenirii. O mare parte din acesta este rezultatul arderii combustibililor fosili precum petrolul și cărbunele, defrișărilor în cele mai mari păduri din lume și a creșterii în masă a animalelor.

Potrivit crono­metrului climatic disponibil pe site-ul ziuasustenabilitatii.ro, la ratele actuale de GES, suntem la mai puțin de șapte ani din „bugetul de carbon” global, ceea ce oferă două treimi șanse de a rămâne sub pragul critic de 1,5°C de încălzire globală. Peste acest punct critic, schimbările climatice vor fi inevitabile și imprevizibile.

REVEAL banner 1920

Ce ne arată acest cronometru și pe ce date se bazează el? 

Cronometrul climatic este un in­stru­ment susținut de raportul IPCC (Intergovernmental Panel on ­Climate Change, organism interguvernamental al ONU) și ne arată timpul pe care îl mai avem pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C.

El a fost creat de către un grup de creativi împreună cu oameni de știință, iar noi l-am tradus și adaptat cu informații care privesc România. Ceasul climatic arată, pe de o parte, limita de timp și, pe cealaltă parte, soluțiile pe care le avem. Noi am introdus trei informații: procentul de energie care provine din surse regenerabile, suprafața împădurită a României și gradul de reciclare a deșeurilor.

Care este situația actuală în România și la nivel global? 

Este dovedit că la nivel global ne consumăm „bugetul anual de resurse naturale” din ce în ce mai devreme. Dacă anul trecut România își epuizase resursele anuale pe 21 iunie, anul acesta, estimările sunt că acest lucru s-a întâmplat cu 10 zile mai devreme.

Conform ultimului raport IPCC din 2022, în general, s-au înregistrat progrese bune în domenii precum vehiculele electrice și extinderea energiei electrice regenerabile. Cu toate acestea, există îngrijorare, deoarece rămân lacune majore în materie de politici pentru îmbunătățirea eficienței ener­getice a locuințelor, sprijin f­inanciar și strategii pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon la nivel național. 

Ce soluții propuneți pentru toate părțile implicate pentru a diminua impactul asupra mediului? 

Pe site-ul pe care l-am dezvoltat anul acesta cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, ziuasustenabilitatii.ro, am selectat o serie de soluții dedicate diverselor categorii – cetățenii, companiile, ONG-urile și autoritățile.

Putem contribui la reducerea amprentei de carbon când călătorim, de exemplu. Autoturismele individuale reprezintă peste 80% din traficul în transportul terestru de călători, ceea ce le face principalul responsabil pentru amprenta de carbon a sectorului. În 2019, în Uniunea Europeană, mașinile individuale au fost responsabile pentru 60,6% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. 

Risipa alimentară e o problemă majoră în România. Ocupăm locul 9 în clasamentul UE privind risipa de alimente: aruncăm zilnic 6.000 de tone de mâncare bună de consum, anual 2.2 milioane de tone de alimente ajung la coșul de gunoi, în timp ce 50% dintre români cheltuie circa 40% din venitul lunar pentru hrană.

Dacă am cumpăra doar hrana necesară și am avea o listă de cumpărături înainte, dacă am pune în coșul de cumpărături inclusiv fructe și legume inestetice și dacă am achiziționa produse la preț redus, în vânzare accelerată, care se apropie de termenul de valabilitate, am putea contribui la combaterea risipei alimentare prin gesturi simple, firești.

Plasticul este unul din cele mai comune elemente responsabile pentru poluare și poate fi reciclat de maximum cinci ori. Jumătate din toate materialele plastice produse vreodată au fost fabricate în ultimii 15 ani. Producția de plastic a crescut exponențial, de la 2,3 milioane de tone în 1950 la 448 milioane de tone până în 2015 și se preconizează că producția se va dubla până în 2050. Este absolut necesar să reducem folosirea plasticului cumpărând alimente la vrac și nu ambalate. Dacă vrac nu este posibil, atunci ar fi bine să folosim pungi textile reutilizabile. 

Nu în ultimul rand, trebuie să fim atenți la consumul de apă, la consumul de energie, la achizițiile de haine noi. Industria modei este una dintre cele mai mari din lume și reprezintă circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) global. Din păcate, este, de asemenea, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, al doilea după petrol. A emis 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, eliberând 1,2 miliarde de tone de dioxid de carbon pe an, mai mult decât industria de transport maritim și industria aviației la un loc. 

În ce privește companiile, dincolo de presiunea profitabilității, apar continuu noi responsabilități față de mediu și oameni, noi cerințe din partea stakeholderilor, în special a finanțatorilor și investitorilor. Astăzi, peste 50% din IMM-urile din Uniunea Europeană fac eforturi pentru a reduce consumul de energie, iar peste 80% din companiile Fortune 500 și-au stabilit ținte pentru combaterea schimbărilor climatice.

Calcularea și reducerea amprentei de carbon, decarbonizarea lanțului valoric prin dezvoltarea de programe dedicate acțiunii pentru climă și în rândul furnizorilor, distribuitorilor, clienților și consumatorilor, regândirea modelului clasic de afaceri într-un model circular, bazat pe reciclare, reutilizare și reducere – sunt câteva dintre demersurile pe care companiile trebuie sa le facă. 

Până în 2050, cantitatea deșeurilor generate este estimată să crească cu 70%. O soluție la această problemă majoră de mediu o reprezintă economia circulară. Companiile trebuie să identifice oportunități de valoare în propria lor organizație pentru a se pregăti pentru tranziția de la economia liniară către economia circulară. Fără un progres concret în economia circulară, nu ne vom putea realiza obiectivele climatice și nici nu vom putea construi o lume mai sustenabilă, care să consume mai puțin din resursele limitate ale planetei.

Este necesar ca toate ONG-urile, indiferent de aria în care activează, să își unească eforturile în realizarea scopului comun de răspândire a conștientizării pentru a limita încălzirea globală. Primul pas în plecarea la luptă pentru protejarea mediului înconjurător este înarmarea cu informație. Cât timp fondatorii ONG-ului își informează în mod corect comunitatea despre urgența climatică în care ne aflăm, membrii acesteia dobândesc din start un bagaj de cunoștințe pentru înțelegerea și aplicarea acțiunilor responsabile.

ONG-urile pot dezvolta reziliența climatică, prin implicarea în procesele de promovare și implementare a măsurilor și a practicilor prietenoase mediului. Acest lucru presupune interacțiunea și mobilizarea tuturor actorilor care pot accelera schimbarea: autorități publice, companii, cetățeni. 

Până în 2030, toți europenii ar trebui să aibă acces la informații clare cu privire la riscurile climatice prezente și viitoare din regiunea lor. Odată conștienți de urgența acțiunii lor, aceștia trebuie să cunoască instrumentele și soluțiile de care dispun pentru a reduce riscurile pentru ei înșiși și comunitatea lor.

Reducerea emisiilor din sectorul public ar putea fi o componentă vitală în cadrul strategiilor naționale pentru decarbonizare. În prezent, cheltuielile din sectorul public reprezintă 47% din PIB în Uniunea Europeană, 44% în Statele Unite, 39% în Japonia și 18% în India. Astfel, autoritățile publice au un dublu rol în lupta cu schimbările climatice: pot ajuta la reducerea emisiilor prin transformarea propriilor acțiuni, dar, mai ales, pot modela și accelera implementarea politicilor de decarbonizare, având un impact pozitiv asupra tuturor categoriilor de stakeholderi.

Există deschidere mai mare spre a lua măsuri în ultimii ani? 

Vedem că această deschidere s-a intensificat, mai ales datorită faptului că Uniunea Europeană este orga­nismul regional care accelerează cel mai puternic la nivel mondial în această tranziție economică. Mana­gerii companiilor private trebuie să conștientizeze că până acum au eludat costuri de mediu și costuri sociale.

Prin urmare, dacă am face o schimbare bruscă în această tranziție economică, e probabil să resimțim la nivelul organizației un impact destul de mare. Lucrurile pot fi făcute treptat, având în vedere că, din păcate, am fost foarte puțin preocupați de impactul nostru asupra naturii și a oamenilor. Nu este vorba aici doar de România, ci de întreaga lume.

Avem foarte multe oportunități de a recupera fără investiții imense, ceea ce duce la un impact minor asupra eficienței sau poate chiar pozitiv. De exemplu, investițiile în optimizarea proceselor de folosire a apei, a energiei electrice sau a gazului în procesele de producție pot fi recuperate în maximum cinci ani sau chiar de la un an la altul, deci eficiența se păstrează. De ce? ­Pentru că am fost destul de iresponsabil până acum în ceea ce privește reglajele fine. Companiile care sunt alături de noi în cadrul Coaliției România Sustenabilă au început să facă aceste schimbări, chiar înainte să apară această accelerare. Alături de noi au venit liderii economiei românești. 

De ce reglementări este nevoie și care dintre ele vă așteptați să se implementeze în următoarea perioadă? 

Este nevoie ca transpunerea legislației europene să se facă într-un ritm alert, susținută de formularea unor poziții bine întemeiate pe dovezi științifice, date de calitate, raportare și monitorizare a progresului în atingerea țintelor și atragerea într-un mod cât mai eficient a fondurilor europene disponibile pentru tranziția „verde”*. 

Trebuie formulate politici publice eficiente în prevenirea și atenuarea schimbărilor climatice, în linie cu tendințele de la nivel european și regional, dar luând în calcul specificul național în materie de resurse naturale și de dezvoltare a ramurilor economiei. Procesul vizează atât implicarea autorităților publice centrale, cât și a celor locale. 

Creșterea investițiilor în energie regenerabilă, cu beneficii economice și de mediu deopotrivă, creșterea procentului de achiziții publice verzi, dar și a criteriilor tehnice verzi din caietele de sarcini, decarbonizarea sectorului transporturilor și decarbonizarea orașelor, sprijinirea companiilor în procesul de tranziție către o economie circulară – acestea sunt esențiale dacă vrem cu adevărat sa combatem urgența climatică.

Încotro ne îndreptăm? 

Dacă nu menținem încălzirea globală sub 1,5°C, scenariile sunt destul de sumbre. Cercetătorii estimează că valurile de căldură se vor intensifica drastic, evenimentele meteorologice extreme vor fi mai intense, iar agricultura va fi grav afectată. Nu în ultimul rând, nivelul mării va crește cu 40 cm (până în 2100, raportat la anul 2000). 

Scenariul în care creșterea temperaturii globale ajunge la 2°C, prezintă toate aspectele de mai sus mult mai agravate. Este lesne de înțeles că peste aceste praguri nu mai este cale de întoarcere la o lume așa cum o știm astăzi.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 368 (17 noiembrie – 18 decembrie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: