Premium la pahar

<p> <strong>Vinurile premium reprezinta prentru majoritatea producatorilor un business al pasiunii si al rabdarii. Timpul va decide cine sunt castigatorii si ce vinuri se vor impune pe piata</strong>.</p> <p>  </p> <p> <strong>Vinul premium se adreseaza</strong> cunoscatorilor rafinati, fideli, in general colectionari, cu statut social peste medie. Aceasta piata de lux a ajuns in ultimii ani in Romania la aproximativ 15 milioane de euro. Cu preturi ce pornesc de la circa 10 euro si care pot depasi in licitatii si 200.000 de euro, vinurile de lux arata ca placerea fina cu cheltuiala se tine.</p> <p>  </p> <p> Sunt vinuri in editie limitata, produse din cei mai buni struguri, depozitate in conditii speciale (in anumite butoaie, cu un anumit grad de ardere), dintr-o vie de o anumita vechime si depozitate apoi un timp atent calculat. Un vin bun este de obicei un vin vechi. Sticlele folosite provin in majoritate din Franta, Italia sau Republica Moldova, dopurile de pluta provin exclusiv din Portugalia, capisoanele din Franta sau Spania, iar etichetele sunt tiparite si ele in afara, cu rare exceptii in Romania. Cantitatile mici produse de cramele din Romania le permit producatorilor ca vinurile lor sa fie atent monitorizate.</p> <p>  </p> <p> Multe din vinuri sunt de autor, de exemplu Aurelia Visinescu (de la Domeniile Sahateni) sau Livia (de la Crama Girboiu). In ultimii ani, in Romania au aparut o serie de crame si producatori mici care au facut ca vinul sa aiba o calitate de necontestat. In industria de profil exista aproximativ 100 de producatori, majoritatea cu afaceri de circa un milion de euro. In afara jucatorilor autohtoni mai mici – DaVino (cel mai vechi pe piata), SERVE, Vinarte, Vinuri romanesti cardiac, nu au inca banii sa o faca.“Chiar daca este un vin de calitate,el nu poate fi corect comunicatcu un buget de austeritatesi de multe ori acest produs este cunoscut doar de cativa initiati. Rezulta de aici multe confuzii si o mare lipsa in cunoasterea vinurilor de calitate”, declara Sergiu Nedelea, somelier.</p> <p>  </p> <p> In opinia lui Michael Rotenberg, vinul trebuie vorbit si publicul trebuie educat, iar vinul vorbeste prin gura podgoreanului si a formatorilor de opinie. La crama sa, contactul cu iubitorii de vin se face prin degustari, vizite la crama, prin sponsorizarea evenimentelor publice culturale sau de binefacere. “Publicul nostru sunt intelectualii si burghezii mijlocii cu venituri medii sau peste, care vad in vin o experienta gustativa si culturala si nu un mijloc de a se imbata”, mai spune el. Un vin de calitate este insa greu de identificat pentru un necunoscator. Nu intotdeauna pretul mare este un indiciu al calitatii. Ar trebui sa tinem cont de podgorie, producator, anumite indicii de pe eticheta, denumirea de origine si calitate controlate (D.O.C.) si nu in ultimul rand de pret, recomanda Sergiu Nedelea, unul dintre cei mai cunoscuti somelieri romani. Daca intr-un magazin de specialitate cumpararea unui vin este asistata de vanzator, la restaurant asistenta este acordata de somelier. “Rolul somelierului este de consultant, el este cel care sugereaza un vin in baza regulilor de asociere oenogastronomice.</p> <p>  </p> <p> Una dintre regulile meseriei de somelier este sa fie echidistant in alegerea vinului, sa fie un bun diplomat si sa nu forteze decizia clientului cand ofera acestuia un vin”, mai adauga Nedelea. “Daca vinul nu se potriveste cu mancarea, are toata lumea de pierdut: si clientul, si ospatarul, ca-si pierde spaga, si producatorul, ca este asociat cu un vin de slaba calitate, deoarece gustul vinului se percepe altfel in functie de mancare”, spune Aurelia Visinescu, investitor la Domeniile Sahateni.</p> <p>  </p> <p> <strong>Fara concursuri la DaVino</strong></p> <p> Dan Balaban (90% din actiuni) si Bogdan Costachescu (de profesie oenolog si posesor a 10% din afacerea Davino) fac echipa de peste 13 ani. Unul este cu banii, marketingul si distributia, celalalt cu productia si calitatea. Brandul DaVino s-a pozitionat si a dorit intotdeauna sa produca vinuri superpremium si premium. “Vinurile superpremium inseamna mai mult studiu, mai multa creativitate si foarte multa rabdare”, spune Balaban. Societatea produce struguri in arealul viticol Ceptura, unde are in exploatare peste 55 de hectare. Exporta in tari ca Olanda, Franta, SUA, Ungaria, iar in Romania comercializeaza vinurile in restaurantele de clasa dar si pe rafturile catorva magazine de specialitate.</p> <p>  </p> <p> Antreprenorii spun ca au investit mult si treptat, dar s-au folosit si de programe Sapard. Pentru ca isi respecta clientii, care cumpara uneori exclusiv pentru vinoteca personala o intreaga gama de vinuri, DaVino trimite anual o scrisoare acestora in care vorbeste despre productia si mersul afacerii in anul precedent. Modelul, practicat si de Warren Buffett pentru actionarii Berkshire Hathaway, aduce in atentia clientilor detalii despre fiecare brand de vin. Fisa cuprinde: date tehnice (soi, an de recolta, alcool, data recoltarii si a imbutelierii), zona de productie, anul de recolta, particularitati de vinificatie, caracterizare a vinului (limpiditate, culoare, miros, gust, asociere culinara, temperature de servire). O alta particularitate a DaVino este faptul ca societatea nu participa la concursuri. “Consider ca cel mai tare concurs e piata si ca publicul este cel mai mare judecator”, spune Balaban.</p> <p>  </p> <p> Pentru a ajunge la vinuri superpremium, sunt foarte multe lucruri de facut. Bogdan Costachescu spune ca trebuie sa stii ce clona cumperi, unde plantezi, cand recoltezi, cum e strugurele, ce tip de vinificatie folosesti, ce tip de drojdie, ce enzime, cat intra in cupajul fiecareia. De asemenea, productia este controlata, iar culegerea manuala. Societatea produce 5.000 kg de struguri/ha/anual si produce circa 300.000 de sticle pe an, din brandurile DaVino, Ceptura si Faurar. Cu o cifra de afaceri de aproape 3 milioane euro in 2010, DaVino (in fapt societatea Unicom Production) are de gand sa treaca intr-o noua etapa si sa investeasca, pe langa crama, si in agroturism</p> <p>  </p> <p> <strong>Vin de autor, Aurelia Visinescu</strong></p> <p> Aurelia Visinescu este mana forte de la Domeniile Sahateni. Este eonologul companiei si tot ea conduce si businessul, in calitate de director general. Grija pentru struguri si pentru produsul final o tine tot timpul aproape de podgorie si de crama. Domeniile Sahateni ocupa 70 ha si se afla pe cea mai populata “ulita” a vinului, alaturi de cinci crame, printre care Halewood, Enotera, La Certa si Domeniile Blaga. E incantata de concurenta, mai ales cand toti produc vinuri bune. Cea mai scumpa gama din Domeniile Sahateni este Anima, unde Aurelia Visinescu produce trei vinuri, numai in anii foarte buni si in editii limitate.</p> <p>  </p> <p> Capacitatea de productie a cramei este de 1.000 de tone, dar nu folosesc decat 70%. Desi a fost un start-up, afacerea s-a dublat de la an la an, iar societatea exporta 50% din vinuri in Japonia, Thailanda, Coreea, China, Taiwan, Canada, Polonia, Franta, Belgia, Olanda, Lituania. Antreprenoarea recunoaste ca este un business pe termen lung si ca, daca nu ar avea speranta de profitabilitate, probabil ar fi renuntat. La ora aceasta, Domeniile Sahateni se apropie de break-even, dupa investitii de circa 4,5 milioane de euro. Aurelia Visinescu a accesat mai multe proiecte europene si intentioneaza sa mai acceseze unul, pentru a face agroturism in scop de marketing. “Vrem sa aducem o valoare adaugata produsului. Altfel intelegi vinul si altfel il bei atunci cand esti chiar langa butoi, cand vezi tot procesul, cand cineva iti explica”, spune ea. Toate vinurile din gama au fost gandite sub umbrella brandul Aurelia Visinescu.</p> <p>  </p> <p> <strong>Lacerta – Soparla calitatii</strong></p> <p> S-au cunoscut si s-au bazat unul pe altul cand au pornit investitia de circa 8-9 milioane in crama Lacerta. Mihai Banita (vinificator) si Walter Friedl (investitor de origine austriaca) au facut in Dealu Mare o crama la standarde europene, axata exclusiv pe gama premium si superpremium. De pe cele 82 ha pot imbutelia circa 300.000 de sticle pe an. Vinurile premium din gama sunt Rheinriesling 2010, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel si Cuvée X si trei rosii, recolta 2009 – Cabernet Sauvignon, Cabernet Sauvignon/Shiraz si Cuvée IX. Cele mai “ieftine” vinuri din gama sunt Rheinriesling si Muscat Ottonel, la 39 lei/sticla, iar cel mai scump, Cuvée nou, cupajul de rosu, este 69 de lei, preturi practicate la magazinul din crama.</p> <p>  </p> <p> “Avem 80 de butoaie de stejar tip barique, care inseamna 225 de litri cu cinci esente diferite de stejar. La butoaiele astea cea mai importanta e originea lemnului”, explica Banita. Butoaiele sunt cumparate de la mai multe fabrici, din Franta, SUA, Rusia, Ungaria sau Romania. Pentru Lacerta, piata de desfacere o reprezinta deocamdata domeniul HoReCa din Romania si magazinele specializate. |ncepand din 2012, compania vizeaza si exportul, desi sunt constienti ca in Europa Occidentala este destul de greu de intrat la preturi competitive. “Exista o criza de supraproductie. Riscul vinului romanesc premium este sa se supraevalueze.</p> <p>  </p> <p> Din punct de vedere calitativ, vinurile stau in picioare”, apreciaza Banita. In opinia lui Friedl, investitia sa din ultimii ani se justifica. Populatia are deja alta mentalitate, mai ales cei pana in 40 de ani. “Nivelul calitativ a crescut subtantial in ultimii ani. Acum sase ani cine vedea o sticla de vin cu 10 euro se intreba de ce costa atat. Acum clientul, cand vede sticla, o vede prin prisma raportului calitate-pret”, spune el. Simbolul grafic al cramei Lacerta din zona Dealu Mare (intre judetele Buzau si Prahova) este o soparla – lacerta in limba latina. Faptul ca in zona vietuiesc soparlele arata ca solul nu e infestat. In crama Lacerta, partea de productie este completata de un salon de degustari, un magazin de vinuri si o camera de conferinte, toate beneficiind de arhitectura creata de arhitectii tirolezi V. Miklautz si M. Gaertner. Crama este deschisa de joi pana duminica si poate gazdui seminarii, team-building-uri, degustari si alte evenimente. Atmosfera din jurul podgoriei intregeste povestea vinurilor Lacerta, iar in centrul podgoriei se gaseste Conacul Dorobantu, opera arhitectului Ion Mincu.</p> <p>  </p> <p>  </p>