Recesiune în România. Când își va reveni economia, conform prognozei Comisiei Europene
Reading Time: 5 minuteEconomia României va înregistra o contracție de 0,3% în 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, al scăderii consumului și al inflației ridicate, potrivit prognozei economice de toamnă publicate de Comisia Europeană. Perspectivele indică o redresare lentă, cu o creștere economică estimată la 1,8% în 2027 și 2,2% în 2028.
Comisia Europeană avertizează că măsurile fiscale, înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și creșterea prețurilor au afectat puterea de cumpărare a populației. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, în timp ce investițiile private au fost influențate negativ de instabilitatea politică, incertitudinile economice și costurile ridicate ale energiei.
Inflația este estimată la 7,9% în 2026 și ar urma să scadă la 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028. În același timp, deficitul bugetar se va menține la un nivel ridicat, de 6% din PIB în 2026, iar datoria publică va continua să crească, ajungând la 64,2% din PIB în 2028.
Unul dintre factorii care ar putea susține revenirea economiei este proiectul Neptun Deep, a cărui intrare în exploatare ar urma să stimuleze creșterea economică și exporturile, contribuind totodată la reducerea deficitului de cont curent, în special în 2028.
După o creștere modestă în 2025, economia României este așteptată să înregistreze o ușoară contracție în 2026, pe fondul impactului consolidării fiscale asupra consumului privat. Investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) s-au accelerat, compensând parțial cererea redusă din partea consumatorilor.
Redresarea consumului privat și public, împreună cu o relansare treptată a investițiilor private, ar urma să susțină creșterea PIB-ului real până la aproximativ 2% în 2027 și 2028.
Proiectul offshore de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep și îmbunătățirea competitivității costurilor sunt așteptate să sprijine exporturile, contribuind la reducerea în continuare a deficitului extern.
Rata șomajului este estimată să reintre pe o traiectorie descendentă pe măsură ce redresarea economică se consolidează în 2027, în timp ce inflația ar urma să se tempereze după nivelurile ridicate înregistrate în 2026.
Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028. În același timp, ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească până la 64% în 2028, întrucât deficitele guvernamentale vor continua să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal.
| Indicators | 2026 | 2027 | 2028 |
|---|---|---|---|
| GDP growth (%, yoy) | -0.3 | 1.8 | 2.2 |
| Inflation (%, yoy) | 7.9 | 4.4 | 3.8 |
| Unemployment (%) | 6.7 | 6.4 | 5.8 |
| General government balance (% of GDP) | -6.0 | -5.8 | -5.6 |
| Gross public debt (% of GDP) | 60.7 | 62.6 | 64.2 |
| Current account balance (% of GDP) | -7.0 | -6.3 | -5.8 |
Graph III.26.1: Romania – Real GDP growth and contributions

Economia este așteptată să iasă dintr-o recesiune ușoară în 2027
În urma măsurilor necesare de consolidare fiscală, activitatea economică din România s-a contractat în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026.
Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația, care s-a apropiat de 10%, a redus veniturile disponibile.
Investițiile private au fost afectate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creștere a costurilor energiei.
În a doua jumătate a anului 2026, activitatea economică este așteptată să se stabilizeze, datorită unei redresări treptate a cererii gospodăriilor, rezilienței exporturilor și menținerii unui nivel ridicat al formării brute de capital fix, inclusiv ca urmare a finalizării proiectelor finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pentru întregul an 2026, PIB-ul real este estimat să se contracte cu aproximativ 0,3%.
În 2027, scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public ar urma să susțină veniturile reale disponibile, încrederea în economie și consumul privat.
Cu toate acestea, ritmul de creștere a formării brute de capital fix este estimat să încetinească, pe măsură ce efectul investițiilor realizate prin PNRR se diminuează.
În același timp, absorbția mai ridicată a fondurilor europene de coeziune, alături de stabilizarea și redresarea preconizată a investițiilor private, susținute de creșterea încrederii ca urmare a reducerii incertitudinii politice, ar urma să stimuleze investițiile.
Per ansamblu, PIB-ul real este estimat să crească cu 1,8% în 2027, urmând ca ritmul de creștere să accelereze la 2,2% în 2028.
Pe fondul reducerii inflației, politica monetară este așteptată să fie relaxată pe parcursul perioadei de prognoză, ceea ce ar conduce la condiții de finanțare mai favorabile și ar susține creșterea creditării.
Începerea exploatării gazelor naturale în cadrul proiectului Neptun Deep este așteptată să contribuie la creșterea PIB-ului real și la reducerea deficitului de cont curent, cu un impact mai pronunțat în 2028.
Pe parcursul perioadei de prognoză, deficitul de cont curent este estimat să se reducă treptat, ajungând sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile asociate perspectivelor de creștere economică sunt predominant negative
O reapariție a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu și ar putea eroda încrederea și investițiile private.
În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, precum și preocupările legate de prețurile ridicate ale energiei continuă să reprezinte provocări pentru industria prelucrătoare.
Creșterea șomajului și temperarea ritmului de majorare a salariilor
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul unei activități economice reduse.
Scăderea ocupării forței de muncă, care a determinat creșterea ratei șomajului, este așteptată să continue și în 2026.
Rata șomajului este estimată să atingă un vârf de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe parcursul perioadei de prognoză, în concordanță cu relansarea activității economice.
În urma înghețării salariilor din sectorul public timp de doi ani, în 2025 și 2026, ritmul de creștere a salariilor nominale a încetinit rapid, în timp ce salariile reale au scăzut în acești ani.
Temperarea creșterilor salariale este așteptată să continue pe parcursul perioadei de prognoză, menținând la un nivel redus creșterea costului real unitar al forței de muncă și susținând competitivitatea externă.
Scăderea lentă a inflației
Inflația s-a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, pe fondul majorării TVA și a accizelor, precum și al eliminării plafonării prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici.
Creșterile de prețuri au fost amplificate în 2026 de majorarea puternică a prețurilor petrolului la nivel mondial și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.
Inflația medie anuală, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este estimată să crească la 7,9% în 2026, de la 6,8% în 2025.
În pofida unei scăderi treptate a prețurilor petrolului la nivel mondial, presiunile inflaționiste de bază sunt așteptate să se diminueze lent în 2027.
Astfel, rata medie a inflației IAPC este estimată la 4,4% în 2027, peste intervalul țintei de inflație a Băncii Naționale a României, de 2,5% ±1 punct procentual.
Introducerea ETS2, noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii, în 2028 este așteptată să încetinească procesul de dezinflație, rata medie a inflației urmând să coboare la doar 3,8%.
Deficitul bugetar va rămâne ridicat
Deficitul bugetar al României este estimat să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025.
Această evoluție reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua jumătate a anului 2025, precum și controlul strict al execuției bugetare de până acum, în cursul anului 2026.
Ponderea cheltuielilor curente în PIB este estimată să scadă cu aproximativ un punct procentual în acest an, în principal ca urmare a înghețării nominale a pensiilor și salariilor din sectorul public.
În ceea ce privește veniturile bugetare, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025, inclusiv cele referitoare la TVA, impozitarea proprietăților și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, este așteptată să genereze venituri suplimentare echivalente cu 1,2 puncte procentuale din PIB.
În 2027, deficitul bugetar este estimat să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului cheltuielilor curente și al reducerii cheltuielilor publice de capital după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență, în special a finanțării prin granturi.
Cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească pe parcursul perioadei de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, fiind susținute de împrumuturile acordate prin programul european Security Action for Europe (SAFE).
Datoria publică este estimată să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, în principal ca urmare a deficitelor primare guvernamentale ridicate și a cheltuielilor cu dobânzile.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz














