fbpx
Finanțe Stiri

Renunţarea la Pilonul II de pensii, cel mai prost scenariu

21/12/2018

author:

Renunţarea la Pilonul II de pensii, cel mai prost scenariu

Pilonul II de pensii din România reprezintă o piaţă extrem de competitivă, concurenţială, cu randamente investiţionale foarte bune, cu costuri administrative şi comisioane foarte reduse, iar o eventuală renunţare la acest mod de economisire reprezintă un scenariu foarte prost, atenţionează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), într-un comunicat de presă.

“Crearea sistemului de pensii private a avut un rol determinant în revenirea pieţei de capital din România post-criză şi a reprezentat un punct central de atractivitate a României în rândul investitorilor internaţionali. În ultimii ani, piaţa de capital din România a făcut paşi importanţi pentru obţinerea statutului de “piaţă emergentă”, pentru a atrage investitori internaţionali mult mai mari faţă de cei care în prezent investesc în România, aceasta fiind o “piaţă de frontieră”.

În prezent, fondurile de pensii de Pilon II susţin economia locală şi investesc 92% din activele nete pe pieţele financiare din România, cu o expunere de doar 8% pe pieţele externe. Alocarea pe clase de active este de 70% în titluri de stat şi obligaţiuni, 20% în acţiuni listate şi 10% în alte instrumente. Această structură investiţională reprezintă un profil de risc conservator pentru fondurile de pensii de Pilon II. În plus, fondurile de pensii s-au implicat în numeroase proiecte de educaţie financiară, având în vedere ca România este pe ultimul loc în UE la acest capitol (…) Toate aceste informaţii poziţionează Pilonul II din România ca o piaţă extrem de competitivă, concurenţială, cu randamente investiţionale foarte bune, cu costuri administrative şi comisioane foarte reduse”, afirmă reprezentanţii APAPR.

Asociaţia citează o serie de calcule realizate de compania de consultanţă KPMG, conform cărora dacă toate lucrurile rămân aşa cum sunt în prezent, respectiv cu Legea pensiilor şi procentul alocat în prezent Pilonului II, adică 3,75%, un român care încasează salariul mediu pe economie pe toată durata carierei sale va putea primi o pensie privată din Pilonul II în valoare de 667 lei, adică ceea ce experţii numesc “rata de înlocuire’ de 15% din ultimul salariu net încasat.

“Aceleaşi calcule arată faptul că “românul mediu” va ajunge, după o carieră completă (stagiu de cotizare de 35 de ani), la un salariu net estimat la 4.448 de lei, iar pensia pe care o va primi din sistemul public va fi de 1.647 de lei, reprezentând o rată de înlocuire de 37%. Cu alte cuvinte, pensia de la stat va putea să asigure înlocuirea doar a unei treimi din nivelul de trai anterior. Din fericire, Pilonul II va putea suplimenta acest nivel cu încă 15%, astfel că rata totală de înlocuire a salariului prin pensie va fi uşor peste 50%”, notează sursa citată.

În acest context, pensia furnizată de Pilonul II va putea suplimenta venitul din pensia de stat cu aproximativ 40% (667 lei vs. 1.647 lei) sau cu 64% în scenariul de revenire la contribuţii de 6% (979 lei vs. 1.512 lei).

“În cazul nefericit al renunţării totale la Pilonul II şi mutarea tuturor contribuţiilor înapoi doar în sistemul public ar aduce o pensie de 1.913 lei (doar Pilonul I), mai mică decât cea de 2.314 lei ce ar fi obţinută în scenariul actual (Pilonul I + Pilonul II). Cu alte cuvinte, dintre toate cele trei scenarii posibile, cel mai bun pentru viitor ar fi cel în care creşte contribuţia alocată Pilonului II, iar cel mai prost ar fi renunţarea la Pilonul II. Scenariul actual, în care cele două sisteme coexistă şi contribuţia la Pilonul II este de doar 3,75%, se situează la mijloc.

Analiza specialiştilor de la KPMG include, pe lângă românul cu salariu mediu, şi calcule pentru cazul cu salariu minim şi pentru cazul cu salariu de două ori mai mare decât media pe economie”, se menţionează în comunicatul APAPR.

Membrii Asociaţiei susţin că fondurile de pensii private din România au avut un rol decisiv în succesul ofertelor publice derulate de stat şi recent în cele derulate de companii private, din sectorul medical sau cel al telecomunicaţiilor, şi au participat la finanţarea mediului privat prin intermediul obligaţiunilor corporative.

Analizele realizate de APAPR arată că, în prezent, fondurile de pensii private au investiţii de circa 1,9 miliarde de euro la Bursa de Valori de la Bucureşti, adică în jur de 20% din valoarea acţiunilor liber tranzacţionate la bursă (free float). De asemenea, aceleaşi fonduri generează în jur de 15% din valoarea tranzacţiilor bursiere de la Bucureşti.

“Fondurile de pensii private în general – şi Pilonul II în special – sunt mari investitori instituţionali care de obicei urmăresc strategii investiţionale pe termen lung, de tipul “cumpără şi păstrează” (buy and hold). Fondurile de pensii sunt astfel investitori cu foarte puţin sau chiar zero comportament speculativ, cu o volatilitate extrem de redusă a deţinerilor şi un profil de risc redus, datorită portofoliilor administrate, bazate în principal pe instrumente financiare cu venit fix şi rating bun. De asemenea, este foarte important de menţionat rolul fondurilor de pensii ca investitori instituţionali etici, cu standarde ridicate de guvernanţă corporativă, care consolidează baza locală de capital atât de necesară pentru a putea atrage investitori străini în România”, susţin reprezentanţii fondurilor de pensii administrate privat din România.

Sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) a fost înfiinţat în anii 2006 – 2007, cu scopul de a consolida sustenabilitatea şi adecvarea sistemului public de pensii la realitatea curentă.

La jumătatea anului 2018, pe Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii aveau deţineri de circa 1,9 miliarde de euro, adică 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând 15% din lichiditate. La ora actuală, peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE), în care s-a analizat situaţia Pilonului II de pensii, relevă faptul că reducerea contribuţiei virate de la 5,1% la 3,75%, operată la finele anului 2017 a fost “motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanţa bună a fondurilor de pensii private” şi că “este de natură să afecteze sistemul de pensii în general şi piaţa de capital a României”.

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns, în primul semestru al anului, la un număr total de participanţi de peste 7,1 milioane de români, în timp ce activele nete aflate în administrare au fost de 43,7 miliarde de lei (circa 9,5 miliarde de euro). Activele nete sunt compuse din contribuţiile brute virate, în valoare de 37 miliarde de lei, dar şi din câştigurile nete din investiţii, de 6,7 miliarde de lei (aproape 1,5 miliarde de euro). Numărul fondurilor de pensii s-a redus de la cele 18 aliniate la startul sistemului, la şapte, în prezent.

În ceea ce priveşte exemple din alte state, unde s-au aplicat măsuri similare celor pregătite în România, APAPR aminteşte de Polonia, unde, după reducerea contribuţiilor de la 7,3% la 2%, în 2014, când datoria publică a Poloniei a depăşit 55% din PIB, Guvernul a decis să anuleze titlurile de stat deţinute de fondurile de pensii, adică peste 30 miliarde de euro, reducându-şi astfel cu 5 procente datoria publică.”Efectele fiscale ale contrareformei au fost deja absorbite de cheltuieli guvernamentale, fără câştiguri pe termen lung, iar în 2016 datoria publică a Poloniei s-a întors la 54,4% din PIB, cu perspectiva depăşirii acestui prag, din nou, în 2017″, precizează APAPR.

Totodată, în Ungaria, naţionalizarea Pilonului II de pensii private nu a reuşit să îmbunătăţească nici situaţia economică, nici pe cea a finanţelor publice. Astfel, rating-ul suveran al Ungariei a fost redus de agenţia Standard&Poor’s de la investment grade la junk în 2012, imediat după finalizarea procesului de naţionalizare a acestor fonduri. “Din punct de vedere fiscal: în pofida unui efect uşor pozitiv pe termen scurt (excedent bugetar de 4,3% din PIB, în 2011), Ungaria a epuizat rapid aceste rezerve, reintrând pe deficit fiscal (2% din PIB în 2012, 2,7% în 2013), în timp ce datoria publică a continuat să crească – de la 80% din PIB la finalul anului 2010, la 82% din PIB la mijlocul anului 2013”, explică sursa citată.

APAPR menţionează că, în context european, în jumătate dintre statele membre UE sistemele de pensii includ o componentă privată (de tip Pilon II, ca în România) obligatorie sau cvasi-obligatorie, depinzând de legislaţia fiecărei ţări.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE