2026: Rezoluții de Anul Nou pentru manageri și (super)echipele lor, sprijinite de AI

2026: Rezoluții de Anul Nou pentru manageri și (super)echipele lor, sprijinite de AI

Reading Time: 4 minute

La început de an, mulți oameni își propun să facă mici schimbări în bine: să se lase de fumat, să facă mai multă mișcare sau să reducă dulciurile. Pentru mulți manageri, perioada asta e și un bun prilej să-și seteze intenții clare legate de felul în care conduc și de cum își ajută echipele să crească, mai ales într-o lume în care „superechipele” (oameni + AI) devin tot mai relevante.

Nu e un drum simplu, dar rezoluțiile potrivite fac lucrurile mai clare și mai realizabile. Christof Miska, expert în leadership la WU Vienna și Director Academic al programului de master Leadership & General Management al WU Executive Academy, universitatea care organizează Bucharest Executive MBA, a analizat pe ce ar merita să se concentreze managerii în 2026, în special cum poate deveni colaborarea om–AI cu adevărat valoroasă.

1) Conducerea de sine: baza oricărei superechipe

Înainte de AI, transformare sau inovație, liderii au nevoie să pornească de la singura persoană pe care o pot controla cu adevărat: ei înșiși.

Clarifică-ți valorile – altfel vei fi tras în toate direcțiile

Managerii iau constant decizii cu impact real. În perioade instabile, procedurile și prognozele nu mai sunt suficiente. Ce îi ține „ancorați” pe lideri sunt valorile lor. Merită să reflectezi la:

• Când mă simt cel mai energizat și „în elementul meu”, la muncă și în afara ei?
• În ce roluri sau proiecte am performat cel mai bine și ce au apreciat alții la mine?
• Când m-am simțit cu adevărat frustrat și ce valori mi-au fost încălcate?
• Ce comportamente ale altora mă irită și ce îmi spun despre lucrurile mele nenegociabile?

Liderii care își știu valorile iau decizii mai rapide și mai consecvente și le pot explica credibil atât oamenilor, cât și sistemelor AI.

Actualizează-ți „trusa” de leadership – se învață, nu e doar talent

Noul an e un moment bun pentru un mic „upgrade” de leadership. Câteva abilități devin tot mai importante:

• Curiozitatea: într-o lume plină de AI, nimeni nu le știe pe toate. Liderii buni pun întrebări mai bune și învață constant.
• Autenticitatea: nu trebuie să fii perfect; trebuie să fii real. Folosește-ți punctele forte și recunoaște-ți limitele.
• Flexibilitatea: piețele, tehnologiile și felul în care lucrăm se schimbă rapid. Adaptarea din mers devine o competență-cheie.
• Gândirea analitică: sparge problemele mari în bucăți, caută tipare și înțelege legături cauză–efect când lucrezi cu date și AI.
• Creativitatea: creează spațiu pentru ideile altora, în loc să vii tu cu toate soluțiile.
• Toleranța la ambiguitate: obiectivele în conflict și informațiile incomplete sunt noua normalitate. Dacă vezi incertitudinea ca oportunitate, ai un avantaj.

Toate se pot antrena prin practică deliberată, feedback și proiecte care scot oamenii din rutină.

Fă un pas în plus, dar fără să transformi totul într-un maraton

Mulți manageri au senzația că trebuie să „dea mereu 120%”. Dacă asta devine standardul, urmează epuizarea. Ajută trei reguli simple:

• Programează pauze reale. Plimbări scurte, exerciții de respirație, timp fără ecrane – toate limpezesc mintea și îmbunătățesc deciziile. Dă tu primul exemplu și încurajează echipa.
• Potrivește sarcinile cu energia. Păstrează orele bune pentru muncă profundă; mută rutina în intervalele cu energie mai joasă.
• Lasă perfecționismul. În medii dinamice, „suficient de bine și la timp” bate adesea „perfect, dar prea târziu”.

Superechipele au nevoie de lideri sustenabili, nu de eroi epuizați.

2) Conducerea echipei: claritate, serendipitate și siguranță psihologică

După ce ți-ai pus „busola” în ordine, următorul pas este să-ți ajuți echipa să navigheze incertitudinea și să prindă oportunitățile noi.

Comunică limpede – mai ales când nu ai toate răspunsurile

Când lucrurile devin complicate, oamenii caută claritate mai mult decât „liniște”. Comunicarea bună în perioade incerte înseamnă să fii sincer cu ce știi și cu ce nu știi:

• Arată calm și reziliență. Reacția ta în criză spune echipei dacă problemele pot fi gestionate.
• Spune și ce merge bine. Abordează riscurile real, fără cosmetizare, dar marchează și progresele ca să crești încrederea.
• Întreabă ce îi preocupă. Nu presupune. Dacă în ședințe e tăcere, folosește discuțiile unu-la-unu ca să afli ce e „dedesubt”.
• Evită speculațiile. Mai bine „încă nu știm – iată ce facem și când revenim cu clarificări” decât să umpli golurile cu presupuneri.

De multe ori, felul în care comunici contează mai mult decât volumul de informație.

Lasă loc „accidentelor fericite” – inovația are nevoie de serendipitate

Serendipitatea nu e doar noroc; e abilitatea de a observa oportunități neașteptate și de a le transforma în ceva util. Ca lider, poți crea condiții pentru asta:

• Sparge silozurile. Proiectele cross-funcționale și schimburile informale aduc idei noi la intersecție.
• Creează siguranță psihologică. Ideile neobișnuite apar când oamenii nu se tem că vor fi ridiculizați.
• Păstrează procesele suficient de flexibile. Prea multă rigiditate omoară experimentarea. Testele mici și ritmul agil ajută.
• Antrenează curiozitatea și ascultarea. Așa apar semnalele „slabe” pe care alții le ignoră.
• Folosește tehnologia pentru conexiuni inteligente. AI poate conecta oameni, recomanda resurse relevante și sugera colaborări neașteptate.

Inovația rar merge în linie dreaptă. Uneori ocolurile duc exact acolo unde merită.

3) Conducerea transformării AI: cum construiești superechipe om–AI

AI a trecut de la buzzword la infrastructură. În următorii ani, vor câștiga cei care tratează AI nu doar ca pe un software, ci ca pe o parte integrată a modului în care lucrează echipele.

Folosește AI pe bune – nu doar ca experimente izolate

Ca să devină un avantaj real, AI are nevoie de patru pârghii:

• Sprijin vizibil de la top management. Inițiativele AI cer susținere, chiar dacă rezultatele nu apar imediat.
• Parteneriate strategice. Unde există goluri de competențe, acoperă-le prin recrutări țintite sau expertiză externă.
• Mai puține silozuri. Grupurile interdepartamentale pot alinia standardele, pot conecta IT-ul cu business-ul și pot evita duplicările.
• Un management solid al datelor. AI e la fel de bună ca datele pe care le primește. Revizuiește colectarea, stocarea și utilizarea datelor, astfel încât să susțină deciziile și raportarea.â
• AI implementată fragmentat și pe date slabe poate crea mai multe probleme decât beneficii.

Proiectează fluxuri de lucru hibride – tratează AI ca pe un „coleg” de echipă

Ca să construiești superechipe eficiente, e nevoie să regândești felul în care e organizată munca:

• Descompune sarcinile. Împarte activitățile în pași și decide ce se automatizează, ce rămâne la judecata umană și ce e mai bine făcut împreună.
• Clarifică așteptările. Definește ce instrumente AI se folosesc pentru ce tip de probleme, nu „un singur tool pentru orice”.
• Stabilește roluri și responsabilități. Oamenii trebuie să știe cine răspunde de decizie și când AI oferă doar input, sugestii sau verificări.
• Pune limite legale și etice. Lucrează cu juridic, conformitate și etică pentru reguli clare despre date, confidențialitate și bias.
• Ține oamenii în centru. AI ar trebui să amplifice punctele forte umane, nu să le înlocuiască. Investește în creativitate, relații și judecată etică, acolo unde oamenii rămân esențiali.

În 2026, leadershipul nu mai înseamnă „oameni versus mașini”. Înseamnă să le orchestrezi pe ambele: de la o conducere de sine clară, la echipe reziliente și creative, până la o colaborare om–AI bine gândită.

WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), organizează în România programul Bucharest Executive MBA, la care participă anual aproximativ 30 de manageri și antreprenori.