Stiri

”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – proiectul care adună locurile de vizitat, antreprenorii și poveștile drumului care unește România

18 iul. 2022 4 min

”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” – proiectul care adună locurile de vizitat, antreprenorii și poveștile drumului care unește România

Reading Time: 4 minute

Via Transilvanica, proiect al organizației Tășuleasa Social, este cel mai puternic traseu de călătorii tematice din România. Pe un parcurs de aproximativ 1.400 de kilometri, unește România de la Putna, la Drobeta Turnu‑Severin printr-o cărare marcată și amenajată.

Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica, în cadrul proiectului Cronicari Digitali, gândit de Zaga Brand și Asociația Humart, dezvoltat alături de Raiffeisen Bank România. Prin ”Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica” vor fi descoperite și aduse în atenția publică cele mai noi ținuturi marcate pe Via, respectiv Terra Romana, Terra Banatica și Terra Dacica (județele Caraș-Severin, Mehedinți, Hunedoara și Alba) cu scopul de a dezvolta noi repere de călătorie culturală, cu acces la experiențe locale inedite.

În următoarele două săptămâni, peste 20 de creatori de conținut și jurnaliști vor căuta să aducă în spațiul public cât mai multe locuri speciale de pe Via Transilvanica, povești ale comunităților locale, dar și ale antreprenorilor din zonele vizitate.

Via Transilvanica străbate zona Banatului Montan, pe o porțiune de 224 km. Traseul intră pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei, din județul Caraș-Severin, străbătând munții și dealurile Parcurilor Naționale. Din Munții Țarcu, traseul continuă prin Depresiunea Cornereva și traversează Munții Cernei și ai Mehedinților, până la Valea Cernei. De acolo se trece prin Cheile Țășnei, Valea Bahnei și Valea Topolniței, ajungându-se la Drobeta Turnu-Severin.

După Terra Banatica, delegația ”Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica” se va îndrepta către Terra Romana, cu un traseu având o lungime de peste 115 km. Acesta parcurge peisaje spectaculoase, începând din Crușovăț, județul Caraș-Severin, și continuând spre județul Mehedinți. Porțiunea străbate Munții Cernei, Herculane și Obârșia Cloșani, trecând, totodată, prin superbul Parc Național Domogled. Podisul Mehedinți este, însă, considerat locul ce oferă o priveliște demnă de încheierea unui traseu atât de spectaculos, după cum notează ”Ghidul Drumețului” realizat de echipa asociației Tășuleasa Social.

Ultimul punct din traseul pe care îl vor urma creatorii de conținut și jurnaliștii, în mai bine de zece zile, și pe care vor căuta să-l surprindă la pas inclusiv cu ajutorul unor action camera Go Pro, va fi Terra Dacica. Porțiunea plină de istorie cu multă însemnătate pentru români are o lungime de aproximativ 278 de kilometri și acoperă zona Blaj – Orăștie, trecând prin Alba-Iulia, locul Marii Uniri. Terra Dacica se întinde, de asemenea, pâna la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

„De balmoș am auzit dar de învârtit gătit la stână, nu. Abia de curând am înțeles că pemii din Banat sunt cehii veniti din Boemia și asta este porecla dată lor de către români. Trei valuri de case tradiționale cu arhitectura specifică poți găsi în comunitatea croaților din Iabalcea și Carașova, cu cele 6 sate închise până prin anii 90. Adaugă o peșteră superbă în care intri pe barcă între 11.00-14.00 pentru ca soarele atunci face apele de azur, cătunele izolate de la Ineleț la care ajungi urcând scări de lemn la locuitorii care îi compătimesc pe orășeni pentru ca nu văd stelele și cerul ca acolo și abia ajungi la ziua 3 din călătoria pe care o vom face.

După Severin si Banatul montan, ne vom întrepta spre Țara Hațegului, prima zonă din Terra Dacia marcată de Via Transilvanica, vom ajunge până la Poiana Omului, locul în care se spune că Decebal și-a luat singur viața, vom zbura din Clopotiva, tabăra de parapantiști alături de Toma Coconea, vom traversa axa Cugir-Vinerea, Poiana cu Goruni, Pianul de Sus, Râpa Roșie, Sebeș, Alba Iulia, Blaj.

Facem această călătoria ca să o faceți și voi! Aceasta este deviza proiectului de pe Via, aflat în al doilea an. Comunitățile unite de cărare au nevoie de promovare, de nou dinamism economic local adus odată cu drumeții sau turiștii culturali de pe cărare și neapărat, au nevoie de protecție. Sunt comunități atât de curate, încât îndemnul de a le vizita otova, de toți cu toate, nu este mesajul nostru. Exact ca în Forrest Gump, și pe Via vorbim de o cutie plină cu bomboane de ciocolată. Deschid-o doar dacă îți place să savurezi, nu să înfuleci.”, povestește Silvia Teodorescu, coordonatorul Cronicari Digitali.

„În urmă cu un an, 1 din 2 utilizatori de Instagram au fost pe Via Transilvanica și i-au aflat poveștile. Asta înseamnă că aproximativ 10 % din totalul utilizatorilor de Social Media din țară au putut descoperi comunități uitate sau lăsate în umbră. Pentru noi acest reach se traduce în contribuția publicului la creșterea economiei locale, odată cu includerea în vacanțe sau călătorii a destinațiilor de pe Via Transilvanica sau achiziționarea de produse locale, sobe și șeminee din teracotă lucrată manual, obiecte de sticlărie, vinuri bune, bunătăți pentru cămara și lista continua.

Vara aceasta oferă o nouă șansă pentru dezvoltare drumului care unește România, de la Nord la Sud, iar Cronicari Digitali se bucură să scrie noi povești de succes cu un impact real în turism, economie și mai ales în comunitățile de pe Via Transilvanica”, subliniază Silvia Teodorescu, fondator Cronicari Digitali și directorul agenției Zaga Brand.

Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica, la București

Poveștile culese în Rucsac de jurnaliști și creatori de conținut vor fi concentrate în trei zile de eveniment la Muzeul Țăranului Român, între 9 și 11 septembrie. Vizitatorii vor avea acces la expoziții foto și proiecții video cu locurile și obiectivele descoperite în cei doi ani de când Cronicari Digitali, alături de Raiffeisen Bank România, organizează rezidența de storytelling digital pe Via Transilvanica.

Tot la Muzeul Țăranului Român vizitatorii vor putea cunoaște producători și meșteșugari locali de pe Via Transilvanica. Mai mult, bucureștenii vor putea mânca preparate bazate pe rețete de pe Via, însoțite de poveștile localnicilor, curatoriate de bloggeri și vloggeri de food cunoscuți.

Media si social media lucrează pentru comunitate

În 2022, Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica continuă povestea celui mai amplu proiect de storyteling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut vor putea fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali, pe www.cronicaridigitali.ro, într-un jurnal zilnic de călătorie la radio, dar și în online și print.

FOTO: Ana Dumitru

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: