S-a facut porumbul? Creste economia!

<p> <strong>Anticipata crestere economica a Romaniei vine din recolta bogata din agricultura. Desi contribuie cu 0,2% la cresterea PIB, domeniul inca se zbate la limita subzistentei. Iar productiile la hectar se obtin in conditii grele, cu tehnologii invechite comparativ cu celelalte tari europene. </strong></p> <p>  </p> <p> Luata in ansamblu, agricultura pare sa fie sub auspicii bune in acest an. Vremea a tinut cu fermierii, productia a fost peste asteptari, insa nu si afacerile celor din domeniu. Agricultorii sustin ca preturile cerealelor sunt la jumatate fata de anul trecut. Daca anul trecut graul avea pretul de 1,2 lei pe kilogram, in 2013 s-a vandut cu 0,6 lei. La porumb, pretul a fost de 1,1 lei, acum este de 0,55 – 0,56 lei. Astfel ca, chiar daca s-au realizat productii mai insemnate cantitativ, financiar situatia este mai proasta decat anul trecut.</p> <p>  </p> <p> Productia de grau si secara din acest an totalizeaza 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani si a doua din ultimii 43 de ani. Fata de anul trecut, cresterea a fost de 37%. Suprafata cultivata a fost de 2 milioane de hectare, similara celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, fata de 2.650 kg la hectar in 2012. Ca exemplu, unul dintre cei mai mari cultivatori (54.000 de hectare de teren agricol), producatorul de cereale Comcereal Vaslui (CCEV), parte a grupului Racova controlat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, a inregistrat in primul  semestru al acestui an o cifra de afaceri de 25,5 milioane euro, cu 9% sub cea din perioada similara a anului trecut. Porumboiu controleaza prin firma Racova 84,35% din actiunile Comcereal Vaslui. Grupul controlat de omul de afaceri include firmele Racova, Ulerom, Ilvas, Agrocomplex si Mopan.  </p> <p>  </p> <p> <strong>COMPETITORII EXTERNI SCAD PRETURILE</strong></p> <p> Preturile la cereale sunt mai scazute in acest an fata de anii precedenti din cauza competitorilor externi din bazinul Marii Negre, care subventioneaza puternic agricultura. “Cine nu a irigat a produs 0,5 tone de porumb la hectar. Pe suprafetele irigate s-au produs in medie 4 tone, dar s-a ajuns chiar si la 8-10 tone de porumb la hectar”, a declarat Cosmin Chioreanu, directorul general al Monsanto Romania, pentru Mediafax. “Graul si porumbul din Romania au piata in bazinul Marii Negre. Noi nu putem sa avem o abordare diferita, cum pot avea cei de la bursa de la Madrid, spre exemplu, pentru ca acolo sunt niste piete normale si au reguli clare pentru toata lumea. Aici venim si concuram cu niste reguli impuse si pe care nu le-am acceptat. Altfel spus, concuram cu graul si porumbul din Rusia si Ucraina, care au agriculturi puternic subventionate”, a declarat secretarul de stat Daniel Botanoiu, care a precizat ca in acest an pretul tonei de grau este mai scazut cu 60 de dolari fata de 2012 in aceasta zona si ca fermierii din Romania sunt obligati sa concureze chiar in aceste  conditii pentru a supravietui.</p> <p>  </p> <p> In aceste conditii, ce ar fi de facut? Fermierii isi vad mai departe de treburile lor, insa asteapta reglementari clare ori subventii de la stat. Subventia acordata in acest an agricultorilor din  Romania este de doar 147 de euro la hectar, fata de circa 250 de euro/ha, cat este media europeana. Daca nu ar exista efortul catorva zeci de fermieri, agricultura din Romania ar fi departe de asteptarile Uniunii Europene.</p> <p>  </p> <p> Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, anul viitor subventia pe suprafata va fi de maximum 177 de euro/ha pentru suprafetele de pana la 30 de hectare si de  147 de euro/ha pentru suprafetele mai mari de 30 de hectare. Iar pentru ca agricultorii romani sa primeasca subventii la nivelul mediei din UE, trebuie sa mai astepte pana in anul 2020, intrucat Consiliul European a stabilit ca perioada de convergenta sa fie prelungita cu sase ani. Potrivit recensamantului agricol din 2011, suprafata agricola totala a Romaniei era in 2010 de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezinta teren arabil.</p> <p>  </p> <p> <strong>SOLUTIILE LA INDEMANA</strong></p> <p> Agricultura are un aport semnificativ la cresterea economica. In acest sens, Consiliul Fiscal apreciaza drept realista prognoza de crestere economica pentru anul 2013, “balanta riscurilor fiind inclinata pe partea pozitiva, respectiv inregistrarea unui avans economic mai ridicat, in conditiile in care un an agricol cel putin normal va contribui substantial la rata de crestere economica, avand in vedere efectul de baza semnificativ generat de productia agricola foarte slaba din anul 2012”, se arata in completarile facute la opinia preliminara a CF privind proiectul de rectificare bugetara pe anul 2013.</p> <p>  </p> <p> “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB avand drept sursa productia agricola este putin probabil sa se regaseasca intr-o crestere direct proportionala a veniturilor bugetare, avand in vedere slaba fiscalizare a agriculturii si experienta anilor precedenti. In plus, nota de fundamentare care insoteste rectificarea bugetara nu contine si o detaliere suficienta a cadrului  acroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentate”, considera reprezentantii CF. In opinia specialistilor din Consiliul Fiscal, am putea sa ne bazam pe veniturile din agricultura, insa doar daca am adopta un plan national de masuri care sa conduca la o agricultura moderna, care sa aduca si bani, pe langa produse.</p> <p>  </p> <p> Este insa nevoie de vointa politica pentru a se stabili un buget coerent intins pe mai multi ani si un plan de actiuni care sa fie aplicat in mod riguros. Un prim pas a fost facut in aceasta vara prin raportul Comisiei prezidentiale, care a elaborat Cadrul National Strategic pentru Dezvoltarea Durabila a Sectorului Agroalimentar si a Spatiului Rural in perioada 2014-2020-2030. In acest moment, raportul este in dezbatere publica pe site-ul presedintiei, urmand ca in aceasta toamna sa fie propus spre semnare partidelor politice din Romania, dar si organizatiilor din domeniul agroalimentar. Semnarea ar fi sub forma unui pact pentru dezvoltarea agriculturii in perioada 2014-2030, care sa preia obiectivele raportului comisiei prezidentiale de specialitate.</p> <p>  </p> <p> Prin atingerea obiectivelor din raport, Romania ar putea sa exporte produse alimentare in valoare de 40-50 miliarde de euro, in conditiile in care anul trecut toate exporturile Romaniei au fost de 53 de miliarde de euro. Potrivit raportului, singura sansa entru dezvoltarea agriculturii romanesti consta in alocarea masiva dar rationala de capital investitional in infrastructura rurala, echiparea teritoriului agricol (irigatii pentru 1,7 mil. ha, finalizarea canalului Siret- Baragan, plantarea perdelelor de protectie a campului pe circa un milion de hectare in zonele cele mai aride), modernizarea exploatatiilor agricole, extinderea intreprinderilor de stocareprocesare a produselor agroalimentare, precum si sporirea capitalului de exploatare, atat din surse proprii cat si din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole.</p> <p>  </p> <p> <strong>O CHESTIUNE DE VOINTA</strong></p> <p> Teoretic, mai trebuie doar ca guvernul sa ia masurile necesare pentru sprijinirea producatorilor, prin fonduri de la bugetul de stat, dar si prin fonduri europene. Mai ales ca pentru urmatorul exercitiu financiar multianual al UE, potrivit sefului statului, Romania are circa 19 miliarde de euro alocate prin Politica Agricola Comuna (PAC), cu 4,5 miliarde mai mult decat in 2007-2013, respectiv 12 miliarde pentru subventii prin plati directe si 7 miliarde pentru dezvoltare rurala, insa guvernul roman poate decide cu privire la transferul intre cei doi piloni a circa 25% din aceasta suma.</p> <p>  </p> <p> Ministrul Daniel Constantin a spus ca, pentru acest an, Ministerul Agriculturii estimeaza ca domeniul va atrage fonduri europene in cuantum de 2,8 miliarde de euro, fiind vorba despre plati directe sau de fonduri pentru dezvoltarea rurala. Or, daca toate aceste fonduri sunt folosite, fermierii sunt ajutati sa isi comaseze fermele pentru a avea mai multa putere, atat financiara, cat si de productie, terenurile faramitate sunt reintregite, subventia la hectar marita, sistemele de irigatii aduse la ultima tehnologie, se combate frauda, atunci putem vorbi de o agricultura moderna, care poate salva Romania.</p> <p>  </p>