fbpx
Analize Sustinem inovatia

Un univers de idei

20/05/2013

author:

Un univers de idei

Tehnologia care ne inconjoara, lumea in care traim cu toate facilitatile ei moderne au la baza intelegerea si folosirea legilor fizicii. Un alt domeniu in care am avut si avem in continuare savanti care fac legea.

Distantele au devenit astazi aproape lipsite de importanta. Calatorii care candva durau luni bune azi au fost reduse la cateva ore. Avionul are un rol important in aceasta evolutie, iar motorul cu reactie a facut zborul mult mai sigur. Iar cel care a proiectat si pilotat primul avion cu reactie din lume a fost romanul Henri Coanda, in 1910. A fost sef de promotie la Scoala Superioara de Aeronautica si Constructii Mecanice din Paris si si-a inceput activitatea profesionala pe santierele celebrului inginer Gustave Eiffel.

Inventator neobosit si om de stiinta, Coanda a cochetat toata viata cu aviatia si aerodinamica, dar una dintre cele mai importante descoperiri ale sale a brevetat-o in 1934 si se refera la devierea unui jet plan de fluid ce patrunde in alt fluid in vecinatatea unui perete convex. Este “efectul Coanda”, care a dus la nasterea mecanicii fluidelor, stiinta cu numeroase aplicatii in viata de zi cu zi, cea mai importanta fiind zborul cu reactie, coloana vertebrala a transporturilor moderne.

Descoperirea a pornit chiar de la zborul din 1910, cand inginerul roman a observat ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau sa ramana pe langa fuzelaj. Una dintre aplicatiile acestui efect a fost “aerodina lenticulara”, un prototip de farfurie zburatoare cu propulsie fara piese in miscare, fapt ce-i asigura o siguranta mult mai mare comparativ cu aparatele de zbor cu motoare traditionale cu elice. Fascinanta este si povestea Aerotub Express-ului, un mijloc de transport printr-o conducta etansa, care se baza pentru propulsie pe diferenta de presiune de la capetele acesteia si atingea 500 km/h. Este precursorul trenurilor de mare viteza de azi si fascinant este faptul ca a fost testat cu succes la o baza experimentala de la Maneciu. Sistemul  fusese gandit pentru transportul de marfa, dar omul de stiinta dorea sa extinda sistemul si la transportul de persoane. O autostrada speciala ar fi urmat sa lege Bucurestiul de Brasov si Ploiesti prin doua conducte, una de marfa, alta pentru persoane.

LASERUL DE LA MAGURELE
De fapt, nu este vorba doar despre un laser. Extreme Light Infrastructure (ELI) va fi un centru international pentru cercetari de cel mai inalt nivel in domeniul laserilor de putere ultrainalta, interactiunii lasermaterie si surselor secundare de radiatie. Pilonul Nuclear Physics (fizica nucleara) va fi construit la Magurele, langa Bucuresti, si se va concentra pe fizica nucleara pe baza fasciculelor ultraintense de radiatii vizibile (laser) si invizibile (gama). ELI-Nuclear Physics (ELI-NP) este in acelasi timp cea mai mare investitie intr-o infrastructura de cercetare realizata in Romania dupa 1989, in valoare de 293 de milioane de euro. Face parte dintr-un  proiect amplu, alaturi de ELI-Beamlines din Cehia si ELI-ALPS din Ungaria. La final, se va forma cea mai avansata structura la nivel mondial in domeniul studiului radiatiei fotonice, un centru international pentru cercetari de cel mai inalt nivel in domeniul laserilor de putere ultrainalta, al interactiunii laser-materie si al surselor secundare de radiatie.

 In fruntea ELI-NP se afla Nicolae Zamfir, director al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”. Proiectul ce urmeaza sa fie construit pe platforma de la Magurele va cuprinde doua echipamente principale: un sistem din doua lasere de mare putere si un altul de fascicule gamma. Aplicatiile vor fi multiple, de la fizica fundamentala, astrofizica si fizica nucleara, la domeniul materialelor nucleare, gestionarea deseurilor radioactive, stiinta materialelor si stiintele vietii. Dincolo de cercetarile in domeniile mentionate, ELI-NP aduce vesti bune pentru cercetarea din Romania: la acest centru de cercetare vor fi create peste 200 de posturi noi de cercetator, care vor fi ocupate prin concurs de catre profesionisti din toata lumea. Poate si mai important este faptul ca centrul de la Magurele va putea coagula in jur companii de tehnologie, care sa beneficieze direct de pe urma rezultatelor cercetatorilor de la ELI-NP. “Parte a misiunii ELI va consta in a pune in practica un transfer tehnologic eficient catre IMM-uri si firmele mari.

Prioritara in agenda ELI va fi instruirea oamenilor de stiinta aspiranti si a inginerilor din numeroasele discipline asociate cu Extreme Light”, se arata in declaratia de intentii a proiectului.

OMUL UNIVERSAL
Cand vorbesti despre Florentin Smarandache, este foarte greu sa alegi un singur domeniu in care activitatea sa este mai importanta. Nu e de mirare, cand pe lista intereselor sale se numara unificarea teoriilor si regulilor  de fuziune, structurile algebrice, fizica cuantica, teoria numerelor, geometria neeuclidiana, logica sau probabilitatea neutrosofica. Astazi profesor la Universitatea din New Mexico, Florentin Smarandache a  participat ca elev si student la olimpiade scolare de matematica la nivel national.

Are o activitate prodigioasa in matematica, cu lucrari legate de teoria numerelor, si a introdus conceptul de neutrosofie, cu aplicatii in logica, software si matematica. Din 2002, alaturi de dr. Jean Dezert se ocupa de fuziunea informatiei, extinzand teoria Dempster-Shafer la o noua teorie de fuzionare a informatiei plauzibile si paradoxiste. In fizica, a introdus paradoxuri cuantice si notiunea de nematerie (unmatter), aflata intre materie si antimaterie, ca o a treia forma posibila de materie. Aceasta ipoteza porneste tot din teoria neutrosofica. Dar nu s-a oprit aici: a fondat in 1980 in literatura si arta curentul de avangarda numit paradoxism, ca un protest impotriva totalitarismului, care consta in folosirea excesiva a contradictiilor, antitezelor, antinomiilor,  oximoronilor, paradoxurilor.

INOVATIILE ROMANILOR

IERI
Zborul cu reactie – Henri Coanda

A proiectat si pilotat primul avion cu reactie din lume, in 1910. A descoperit efectul Coanda, care sta la baza mecanicii fluidelor, si a realizat un precursor al trenurilor de mare viteza.

AZI
Fizica cuantica – Florentin Smarandache
A introdus paradoxuri cuantice si notiunea de nematerie (unmatter), aflata intre materie si antimaterie, ca o a treia forma posibila de materie.

Fizica nucleara – Nicolae Zamfir
Conduce proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care urmeaza sa fie construit la Magurele si se va concentra pe fizica nucleara pe baza fasciculelor ultraintense de radiatii vizibile (laser) si invizibile (gama).

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE