WWF România și PNRR: energia verde este crucială

WWF România și PNRR: energia verde este crucială

Planul Național de Redresare și Reziliență vizează în pilonul I asigurarea tranziției verzi și digitalizarea sectorului energetic prin producerea de energie regenerabilă, eficiență energetică și investiții în tehnologii viitoare.

Am discutat cu Mihai Constantin, Climate & Policy Officer la WWF România, despre implicarea WWF România în modificarea PNRR, situația actuală a sectorului energetic și despre măsurile necesare pentru tranziția către generarea de energie verde.  

Cum s-a implicat WWF România în modificarea PNRR? 

Implicarea noastră în influențarea măsurilor din PNRR s-a desfășurat pe parcursul mai multor luni, timp în care am participat la dezbaterile organizate de Guvern și am trimis propuneri și observații către Guvern și Comisia Europeană. 

La începutul anului, Guvernul a anunțat că va relua lucrul pe PNRR și că vor avea loc dezbateri cu toate părțile interesate de subiect. La dezbaterile din februarie, unde au fost sute de participanți, WWF România a avut posibilitatea de a prezenta propunerile sale. După aceste discuții, participanților li s-a oferit ocazia de a trimite fișe de reforme cu măsurile propuse în detaliu. Noi am trimis nouă astfel de fișe, pentru măsuri precum stocarea energiei și protejarea pădurilor. A urmat o perioadă în care am trimis multiple solicitări către Guvern, pentru care însă nu am avut parte de deschidere. 

Odată cu trimiterea PNRR-ului către Comisia Europeană, a urmat o nouă etapă, mult mai productivă. Către aceștia, am trimis o serie de propuneri care au fost mult mai bine primite. Cel mai important aspect al discuțiilor avute cu reprezentanții Comisiei Europene a fost întâlnirea de la sfârșitul lunii iulie pe subiectul energiei, alături de un think tank cunoscut în domeniu din România. Discuțiile au fost constructive, iar într-o bună măsură, forma PNRR-ului adoptată în această toamnă a rezultat și ca urmare a discuțiilor noastre avute cu Comisia Europeană.

Ce tipuri de observații ați avut și pe ce bază au fost ele concepute?

Toate măsurile pe care le propune WWF au la bază studii științifice elaborate de institute cu prestigiu în domeniul cercetării. Și propunerile noastre pentru PNRR s-au bazat pe astfel de cercetări. Pe lângă acestea, folosim date din statisticile și rapoartele oficiale. De exemplu, în unul din proiectele noastre care abordează subiectul utilizării biomasei în scopuri energetice, am utilizat datele existente la Institutul de Statistica sau în strategiile naționale.

Din păcate, propunerile noastre nu au fost incluse în PNRR întocmai cum ne-am dorit, dar am constatat o îmbunătățire considerabilă. De exemplu, am propus un număr mai mare de capacități de stocare a energiei. Dacă inițial măsura nu a fost deloc prevăzută în PNRR, am văzut-o apoi inclusă, dar cu o valoare mult mai mică decât cerusem. După discuțiile avute cu Comisia Europeană, am observat o creștere substanțială a capacităților propuse. O altă propunere a fost cea privind eliminarea din plan a proiectului pilot de transport a mixului de hidrogen și gaze. Deși proiectul nu a fost eliminat complet, a fost substanțial redus și s-a impus un termen până la care să fie transportat doar hidrogen.

Ținem totuși să tragem un semnal de alarmă privind acest proiect pilot și intențiile statului de a utiliza hidrogenul pe viitor. Din câte se pare, intențiile autorităților ar fi ca pe viitor consumul de gaze să fie complet înlocuit cu cel de hidrogen. Doar că acest lucru este foarte greu de realizat, din cauza condițiilor tehnice de obținere a hidrogenului. Pericolul este să ajungem să producem hidrogen din gaze naturale, proces din care rezultă dioxid de carbon. Este de dorit ca hidrogenul să fie folosit doar în domeniile unde nu poate exista alt înlocuitor pentru gaze, precum în industria siderurgică, în cea chimică sau în transporturile aeriene.  

Câte fonduri din PNRR sunt destinate schimbărilor climatice și câte ar fi necesare?

Conform recomandărilor Comisiei Europene, minimum 37% dintre fondurile alocate fiecărui stat prin mecanismul de recuperare și reziliență ar trebui să meargă către finanțarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice.

Planul trimis către Comisia Europeană în iunie îndeplinește în teorie acest criteriu. Dar, din păcate, planul nu face decât să duplice fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027, în loc să vină cu reforme mai profunde. Rămâne de văzut cum va arăta varianta aprobată de Comisie și dacă acest procent a fost respectat. 

De ce politici publice avem nevoie pentru tranziția către o economie circulară?

Cred că mult mai important este să vorbim despre o economie neutră din punct de vedere climatic, deoarece adoptarea unei economii circulare nu este suficientă pentru a împiedica dezastrul climatic spre care ne îndreptăm.

Sunt o mulțime de măsuri ce ar trebui implementate pentru a îndeplini acest deziderat. În primul rând, trebuie să renunțăm la utilizarea tuturor combustibililor fosili (cărbune, petrol și chiar gaze naturale).

Trebuie să susținem dezvoltarea energiilor regenerabile, iar un mod de a face asta o reprezintă predictibilitatea legislativă. De exemplu, România a avut în urmă cu un deceniu un boom al eolienelor. Apoi, statul a schimbat legislația de mai multe ori afectând puternic producătorii de energie. Au avut loc mai multe schimbări, fie că vorbim despre schema de sprijin care a fost oprită sau despre celebra taxă pe stâlp. Toate acestea au afectat încrederea investitorilor, astfel că investițiile în domeniu au stagnat în ultimii ani.

Cum arată, în prezent, infrastructura de gaze din țară?

Infrastructura de gaze din România este una învechită, în care jumătate din rețeaua de transport are o vechime mai mare de 40 de ani. Întreținerea, reparațiile și modernizările sistemului au fost foarte reduse după Revoluție, ajungându-se astfel la situația de acum.

Sistemul românesc a fost conceput în perioada comunistă, în așa fel încât să ducă gazele către marii consumatori industriali. Odată cu dispariția acestora, ne-am trezit că a scăzut consumul, iar sistemul de transport a devenit supradimensionat. De aici și o serie mare de probleme, precum eficiența scăzută a sistemului sau problemele cu aprovizionarea în momentele în care temperaturile sunt mici și scade presiunea din conducte. 

Cum poate fi dezvoltată infrastructura de gaze și ce presupune?

În comparație cu alte state, mai ales cu cele din vestul Europei, România are o infrastructură de gaze slab dezvoltată. Doar că acele state și-au dezvoltat infrastructura cu mulți ani în urmă, când schimbările climatice nu erau atât de evidente.

Pe lângă impactul negativ asupra mediului, sunt nenumărate motivele pentru care nu ar trebui să mai investim în dezvoltarea acestei infrastructuri. În primul rând, depopularea multor localități din România. Chiar și în ziua de astăzi există multe localități unde a ajuns rețeaua de gaze, dar multe case nu au fost racordate. Nu ar fi rentabil din punct de vedere economic să dezvoltăm rețeaua în toată țara.

Apoi, ar trebui să venim cu cele mai moderne soluții existente pe piață, nu cu măsuri pe care statele vestice le-au luat cu zeci de ani în urmă. Este ca și cum România alege să dezvolte rețeaua de internet prin cupru, când în momentul de față există deja pe piață tehnologia 5G.

Putem recupera decalajele față de vest aplicând cele mai noi tehnologii disponibile.

Ce șanse are România să renunțe la cărbune în producția de energie în următorii ani? 

Este doar o chestiune de timp până când se va renunța la cărbune. Fără să luăm în considerare aspectele ce țin de mediu, industria minieră din România este pe moarte deja de mult timp. După Revoluție, au fost închise multe mine tocmai pentru că nu erau rentabile, iar cele rămase deschise supraviețuiesc mai mult prin diferite ajutoare de stat.

De asemenea, dacă luăm în considerare costurile privind poluarea, devine tot mai clar că centralele pe cărbune nu au nicio șansă. Practic, pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, poluatorii trebuie să achiziționeze certificate verzi. Chiar și în momentul de față este greu pentru producătorii de energie din cărbune să achiziționeze aceste certificate. Pe viitor, prețul lor va crește considerabil, astfel că va fi foarte dificil pentru aceștia să își mai continue activitatea. 

Vor fi sursele alternative de energie suficiente?

Atingerea neutralității climatice nu presupune doar producerea energiei din surse de energie regenerabile. Sunt foarte multe măsuri pe care trebuie să le luăm.

Trebuie să știm că și sursele regenerabile pot afecta într-o oarecare măsură mediul. De exemplu, se întâmplă de multe ori ca parcurile eoliene să fie amplasate pe culoarele de migrație ale diferitelor specii de păsări și acestea să ajungă să se ciocnească de palele eolienelor. 

Prima măsură pe care ar trebui să o luăm este să reducem consumul de energie. Aș zice că energia cea mai prietenoasă cu mediul este cea pe care nu ai fost nevoit să o produci. Sunt multe de făcut pentru asta, de la izolarea termică a clădirilor până la modernizarea aprofundată, care presupune modificări în ceea ce privește circulația aerului sau a iluminării. Și în domeniul industrial, trebuie să crească în continuare eficiența energetică a fabricilor. 

Un rol crucial îl vor juca și tehnologiile de stocare a energiei. În cazul energiilor regenerabile, sunt momente când se poate produce energie, dar nu există consum. Prin aceste tehnologii se poate stoca energia astfel încât să fie folosită într-un moment când există consum, dar condițiile meteo nu permit producția energiei.

Un rol foarte important îl vor avea și prosumatorii. Practic orice persoană poate deveni prosumator. Adică, își pot instala echipamente de producere a energiei (eoliene sau fotovoltaice) care să producă energie electrică, pe care să o poată introduce în rețeaua electrică atunci când producția e mai mare decât consumul. Totodată, atunci când nu produc energie, pot consuma din rețea.

Energia verde va reprezenta un punct crucial pentru noi.

Ce investiții sunt necesare pentru tranziția spre generarea de energie din surse regenerabile? 

În primul rând este necesar să creștem ponderea energiilor verzi în mixul energetic. Deși Comisia Europeană ne-a cerut ca până în 2030 să ajungem la 34% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, România și-a propus o țintă mai puțin ambițioasă, de 30,7%. Practic, ar trebui să investim să ajungem la această cifră.

Trebuie să dezvoltăm și energia eoliană din Marea Neagră, după ce vom face studii mai aprofundate asupra impactului de mediu. Energia geotermală este, de asemenea, slab dezvoltată în România.

Investițiile private trebuie să aibă un rol important și statul ar trebui să le sprijine cât mai mult cu putință. De asemenea, companiile de stat trebuie să investească mai mult în domeniu și să-și diversifice sursele de producție.  

Totodată, statul ar trebui să acorde un sprijin mai mare pentru dezvoltarea segmentului de prosumatori.

Ce șanse are Europa să ajungă la neutralitate în 2050?

Există  diverse studii, precum raportul ONU de anul acesta privind clima, care ne spun foarte clar că trebuie să luăm măsuri imediate. Este posibil să fim nevoiți să atingem neutralitatea climatică cu mult înainte de 2050, altfel însăși existența noastră este amenințată. Cred că acest deziderat este unul posibil, iar pentru asta avem la dispoziție măsurile propuse în Pactul Verde European.

Însă trebuie să avem grijă. Sunt foarte multe entități care doresc să slăbească acest cadru, vorbim atât de entități private, cât și de state membre. Din păcate, România face parte din categoria țărilor care încearcă să slăbească acest cadru, promovând aplicarea de excepții privind utilizarea gazelor naturale. Motivația acestei excepții este faptul că emisiile de CO2 din arderea gazelor sunt mai mici decât a altor combustibili fosili. Pentru a atinge neutralitatea climatică, trebuie să tăiem complet emisiile, nu doar să le reducem.

Un aspect pozitiv este faptul că UE devine un model de urmat în restul lumii, existând premisele unei competiții de pe urma căreia este posibil să avem cu toții de câștigat. SUA a revenit în Acordul de la Paris și, la fel ca UE, și-a stabilit ca țintă atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, China are ca țintă pentru neutralitatea climatică anul 2060. Însă, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, mai sunt foarte multe lucruri de făcut.

Cum va monitoriza WWF România implementarea modificărilor în PNNR? 

În primul rând, ne dorim să facem parte din comitetul de monitorizare al PNRR-ului, pe care îl va constitui Guvernul. Avem avantajul că legislația europeană obligă România să creeze un astfel de comitet, care să cuprindă și reprezentanți ai societății civile. În plus, din câte știm, se va crea o platformă de informare care va oferi în timp real informații cu privire la stadiul de implementare a fiecărei propuneri din PNRR, care va fi accesibilă și publicului.

Dacă această platformă nu se va realiza, știm din PNRR când ar trebui să înceapă dezbaterile pentru fiecare propunere și când ar trebui să se realizeze. Noi putem să urmărim în legislația națională dacă aceste lucruri se întâmplă. 

La ce rezultate vă așteptați și cum veți face evaluarea?

În cazul măsurilor propuse pentru sectorul energetic, planul adoptat de curând prezintă îmbunătățiri considerabile față de primele versiuni făcute publice, precum și de cea care a fost trimisă către Comisia Europeană. Ne bucură faptul că prin acest plan Guvernul și-a asumat în sfârșit un termen de renunțare la cărbune, precum și faptul că până în 2026 o bună parte a capacităților de producție a energiei din cărbune vor fi înlocuite cu energie regenerabilă (eoliană și fotovoltaică).

În momentul de față, se pare că vom avea din partea Comisiei Europene o poziție destul de rigidă în implementarea măsurilor din planurile naționale ale statelor membre. Pe scurt, dacă o singură măsură nu este îndeplinită la timp, se blochează finanțarea pentru toate celelalte propuneri. Vom vedea în timp dacă va rămâne așa. În ceea ce privește evaluarea măsurilor, dispunem de resurse interne pentru a face acest lucru și, în caz de necesitate, putem apela și la partenerii noștri din alte ONG-uri.

Foto credit: WWF România