Vinuri vechi, reinventate

Cramele din România duc mai departe tradiția viticolă din zonele pe care le reprezintă și pun accent tot mai mult pe soiurile locale de struguri precum Fetească neagră, Fetească regală, Negru de Drăgășani sau pe variații locale al soiurilor internaționale precum Tămâioasa românească sau Busuioaca de Bohotin.

Progresul vinurilor românești din ultimii ani este semnificativ, iar producătorii au înțeles că dacă vor să se diferențieze pe o piață puternic concurențială, miza câștigătoare o reprezintă soiurile locale de struguri.

“Vinurile produse din soiurile românești sau din variațiile locale ale celor internaționale au un potențial enorm. Pe de o parte, pentru consumatorul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franța, pe de altă parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulți turiști în România”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro și Revino.ro.

Totodată, turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionații de vin sunt mereu în căutare de ceva nou. “În acest context, tot mai multe crame își deschid porțile pentru degustări și vizite, oferind experiențe noi vizitatorilor. Și, nu trebuie să uităm că la târgurile naționale și internaționale, orice țară se prezintă și cu vinurile din soiuri locale, iar România are potențial la acest capitol”, adaugă Alina Iancu.

Enologii vin cu diferite metode de vinificare pentru a demonstra adevăratul potențial al soiurilor locale. Este totuși nevoie de o strategie națională coerentă de promovare și de o mai bună unitate și comunicare între crame. Ne aflăm într-un moment prielnic, în care tot mai mulți străini, dar și români, sunt atrași de podgoriile noastre și dispuși să își investească banii și cunoștințele tehnice pentru producția de vinuri din soiuri locale sau din variații locale al soiurilor internaționale.

România pe harta viticolă mondială

Conform, Organisation of Vine and Wine (OIV) Statistical Report on World Vitiviniculture, la nivel mondial, în 2016, România era pe locul al zecelea în topul țărilor cu suprafața de viță-de-vie cultivată pentru producția de vin. Pe primele trei locuri, fiind Spania, China și Franța, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran și Chile.

În ce privește producția de vin, suntem al treisprezecelea producător de vinuri, cu 3,3 milioane de hectolitri, în 2016. Pe primele trei locuri sunt Italia, Franța și Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia și Rusia.

Consumul de vin la nivel mondial s-a situat la 241 mhl anul trecut. În topul celor mai mari consumatori fiind americanii, francezii, italienii, germanii și chinezii. România se află pe locul al paisprezecelea, cu 3,8 mhl consumați anual. Un consum în scădere dacă este să ne uităm în urmă când în 2014 consumam 4,7 mhl, iar în 2015, 3,9 mhl.

Feteasca, cel mai cunoscut soi

Vița-de-vie a fost cultivată pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri. Soiurile românești de struguri nu au scăpat însă de filoxera, insecta provenită din America de Nord, la sfârșitul sec. al XIX-lea, care a distrus o mare parte a culturilor de viță-de-vie din Europa. După apariția acestui dăunător la noi (1886, Chirnogeni, Dealu Mare), multe soiuri locale au trecut prin etape de transformări și altoiri pentru a rezista. Astfel, în prezent, soiurile autohtone nu ocupă la noi suprafețe semnificative, iar sortimentul viticol al României numără mai puțin de 50 de soiuri tradiționale, din care cele mai cunoscute sunt: Feteasca neagră, Feteasca regală, Șarbă, Grasa de Cotnari sau Negru de Drăgășani.

Suprafața totală cultivată cu viță-de-vie pentru producția de vin în România este de 182.762 ha (conform ONVPV – Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole). Din care:

Feteasca regală: 12.661,291 ha

Feteasca albă: 12.383,02 ha

Feteasca neagră: 2.949,82 ha

Băbeasca neagră: 2.614,85 ha

Tămâioasa românească:1.667,97 ha

Grasa de Cotnari: 562,29 ha

Galbena de Odobești: 406, 84 ha

Busuioaca de Bohotin: 448,07 ha

Frâncușa: 352,7 ha

Mustoasa de Măderat: 281,68 ha

Novac: 73 ha

Negru de Drăgășani: 18 ha

Crâmpoșia selecționată: 20 ha