Business Antreprenori Interviuri Tech

Adrian Ioana, GoAhead Ventures: Creierul algoritmilor financiari

30 sept. 2026 6 min
Adaugă Revista Biz ca sursă preferată în Google

Adrian Ioana, GoAhead Ventures: Creierul algoritmilor financiari

Reading Time: 6 minute

La doar 21 de ani deține poziția de Head of Engineering la GoAhead Ventures, un fond de capital de risc de 250 de milioane de dolari din Silicon Valley. Adrian Ioana a proiectat de la zero arhitectura de investiții prin care trec milioane de dolari lunar.

Ai 21 de ani, o vârstă la care mulți abia își termină facultatea, dar tu ai deja un CV cu roluri de conducere. Cum ai depășit provocările legate de vârstă în întâlnirile cu executivi sau investitori maturi?

Mi-a plăcut întotdeauna să mă afirm și să îmi demonstrez capabilitățile. Trăiesc după zicala „You don’t get what you deserve, you get what you take”. Sindromul impostorului nu cred că dispare niciodată, cel puțin la mine încă e prezent într-o anumită măsură. Cred că fără el am deveni mult prea confortabili și nu am face tot ce putem să creștem ca indivizi. Cât despre rolurile de conducere, încă de la robotică, unde am fost Head of Programming Department la 16 ani, am simțit că pot să contribui cu idei, direcții și coordonare de care să beneficieze rezultatele echipei.

GoAhead Ventures este cunoscut pentru procesul rapid de selecție (decizii în 6 zile, pitch-uri video de 5 minute). Ce construiește mai exact echipa ta de inginerie în spatele acestei mașinării de investiții?

Fiind un proces optimizat pentru viteză, este esențial să avem la dispoziție instrumente care ne permit să identificăm și să contactăm fondatorii, precum și să verificăm istoricul acestora și informațiile despre companiile lor. Această problemă, de „a găsi oameni buni”, este mult mai complexă decât pare: nu există un pattern clar care poate fi dedus din profilurile publice ale fondatorilor. Din acest motiv, am construit o rețea vastă de semnale bazate pe prioritate ale căror rezultate sunt redirecționate către echipa de partners & associates. Rolul de Head of Engineering la GoAhead presupune atât urmărirea proceselor făcute de membrii echipei (general partners, venture partners, associates, scouts, porfolio founders) și îmbunătățirea lor, cât și analizarea fezabilității tehnice a produselor construite de founderii care ne pitch-uiesc în cadrul întâlnirilor cu partenerii.

adrian san francisco 1


Suita de soluții software pe care le-am creat servește diverse scopuri și este folosită de persoane în roluri diferite din companie. De exemplu:
– tool-uri folosite de General Partners pentru a pitch-ui si impresiona Limited Parters
– automatizarea procesului de outreach făcut de Venture Partners si Associates: descoperirea founderilor buni prin construirea unui stream calitativ de date, atribuirea acestor founderi catre cel mai potrivit membru al echipei care să facă outreach-ul și abilitatea de a face outreach autonom, calitativ și în cantități mari
– îmbunătățirea procesului de hiring făcut de Porfolio Founders (descoperirea de oameni potrivți pentru rolul căutat, prioritizând oamenii din cercul founder-ului sau angajatilor deja existenți)
– îmbunătățirea procesului de fundraising făcut de Portfolio Founders (descoperirea de investitori apropiați conexiunilor founderului)

    Cum arată agenții AI și algoritmii pe care îi dezvoltați pentru due diligence? Cât din decizia de investiție dintr-un fond
    de VC poate fi automatizată?

    Agenții au principalul scop de a găsi outliers în semnalele disponibile. Antrenându-i pe decizii anterioare făcute de GoAhead, dar și de alți VC, aceștia pot categorisi persoanele în funcție de prioritatea de a-i contacta. După ce fondatorii intră în sistemul nostru de video pitch, cei trei general partners care evaluează fiecare aplicație au acces la o serie de scoruri generate de modelele noastre de machine learning. Dacă unul dintre cei trei GP este interesat de fondatorul respectiv, acesta este invitat la un partner meeting. În cel mult 24 de ore, fondatorii primesc un răspuns final în decizia de a investi sau nu. Decizia finală este intenționat lăsată complet la latitudinea general partnerilor. Nu ne propunem vreodată să automatizăm complet procesul, deoarece în pre-seed și seed decizia presupune și evaluarea unor elemente greu de cuantificat, precum claritatea gândirii, capacitatea de adaptare, viteza de execuție și dinamica echipei.

    GoAhead a investit în companii precum Colossal Biosciences (reconstituirea mamutului) sau Xanadu (calcul cuantic). Cum evaluezi din punct de vedere tehnic un proiect într-un domeniu atât de nișat înainte ca produsul să existe cu adevărat?

    Rareori produsul final arată la fel cu ce își imaginau și ce ne pitch-uiau fondatorii la început. Evaluarea vine prin testarea gândirii critice a fondatorilor și asigurarea că aceștia înțeleg foarte bine domeniul în care activează, ceea ce le oferă un „edge” față de concurență. Founderii buni vor fi capabili să-și explice clar viziunea chiar și în fața oamenilor care nu sunt experți în același domeniu ca și ei. Adaptabilitatea este o calitate foarte importantă pentru fondatori: acum câteva săptămâni, am participat la un partner meeting în care ideea inițială a fondatorului fusese lansată de către un jucător consacrat din industrie cu doar o zi înainte de call-ul nostru. A fost impresionant să văd că, doar într-o zi, fondatorul reușise să vină cu o direcție diferită și cu un plan nou cât să aibă în continuare un produs competitiv.

    Conduci echipa tehnică la GoAhead Ventures, dar ai fondat și BBMM Software. Cum se împacă rolul de angajat într-un fond de VC cu cel de fondator al propriului studio de inginerie?

    Am început BBMM colaborând cu clienți la nivel global, vrând să construiesc echipe de developeri români. După oportunitatea de a fi Head of Engineering la GoAhead, am decis să mă concentrez complet pe asta, folosind în prezent BBMM pentru a colabora exclusiv cu GoAhead, urmând să mă mut în San Francisco pentru a duce dezvoltarea companiei la următorul nivel. Totuși, nu exclud posibilitatea de a revitaliza BBMM în viitor prin formarea unor echipe de developeri români care să lucreze împreună cu startupuri americane.

    Cum a fost colaborarea cu NetRom?

    După aproape 3 ani în echipa de robotică, lucrurile începuseră să fie repetitive și simțeam că evoluția mea profesională nu mai era așa de accelerată precum îmi doream. Astfel, am decis să trec la următorul pas: experiența de a lucra într-o companie software, cot la cot cu ingineri din domeniu. Procesul de recrutare NetRom Software începe de obicei prin unul dintre programele acestora dedicate studenților (NetRom Software Academy = NSA, Summer Camp, Internship, sau STL), așa că am aplicat, ca oricare alt student, prin formularul lor public. Deși câmpul „La ce facultate studiezi?” era obligatoriu, asta nu m-a oprit și am completat numele liceului.

    După testul tehnic online și interviu, am fost acceptat la programul NSA (o academie ce se desfășoară la sediul companiei pe o durată de o lună, unde studenții parcurg concepte practice, rezolvă assignment-uri și interacționează cu prezentatorii). În cadrul programului, am reușit să ies în evidență prin răspunsurile date (m-a ajutat foarte mult faptul că aveam experiență reală în construirea de software la robotică și în timpul liber), iar apoi mi-a fost oferit un loc la programul STL for Competitive Programming and Software Development (în parteneriat cu Universitatea de Automatică și Calculatoare din Craiova) la care m-am numărat printre cei 3 finaliști. După aceste reușite, mi-a fost oferit un loc la internship, pe care l-am refuzat prin propunearea de a sări acest pas și de a fi angajat într-o echipă reală. Așa am devenit cel mai tânăr angajat al companiei la doar 17 ani. 

      Piața de software se schimbă radical din cauza AI-ului. Dacă ai avea din nou 17 ani astăzi, pe ce tehnologii sau abilități ai paria totul?

      Aș avea aceeași abordare: m-aș concentra pe a construi produse reale și a învăța de la oameni din domeniu. Partea teoretică devine din ce în ce mai accesibilă, la doar un prompt distanță, iar procesul de învățare poate fi mult mai accelerat. Totuși, nu trebuie să uităm că „repetiția este mama învățăturii”, iar pentru a deveni expert în ceva singura modalitate este de a face acel lucru pe o perioadă lungă de timp. Dacă acum să creezi un landing page durează 30 de minute față de câteva zile, asta nu înseamnă că cei care vor să învețe ar trebui să petreacă doar 30 de minute construind. Cititul de cărți, urmărirea creatorilor de conținut din industrie, construitul cu sau fără AI, toate sunt moduri de a petrece timpul învățând un skill – the more, the better.

      Cum arăta viața ta la vârsta la care majoritatea colegilor tăi se pregăteau pentru bacalaureat?

      Foarte dinamică! Simțeam că în fiecare zi fac și învăț ceva nou, iar acesta a rămas obiectivul meu chiar și în prezent. Am fost întotdeauna un adept al metodologiei „learn by doing”, iar focusul majoritar teoretic al școlii ajunge deseori să diverge de competențele căutate în industrie. Mi-am dorit să fiu înconjurat constant de oameni de la care să pot învăța. Acesta a fost și principalul motiv pentru care am făcut tranziția de la echipa de robotică la o companie de software: voiam să lucrez alături de experți din domeniu și simțeam că ajunsesem într-un punct de plafonare în robotică. În prezent, mentorez la rândul meu oameni la început de drum în industrie.

      Articole pe aceeași temă: