Finanțe Stiri

Cum arată România după 30 de ani de capitalism

18 feb. 2020 2 min

Cum arată România după 30 de ani de capitalism

Reading Time: 2 minute

10 ani de rătăcire și 20 de ani de convergență, așa s-ar împărți cei 30 de ani de transformări prin care a trecut România, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

Cei 10 ani de rătăcire ne-au costat 16% din PIB în termeni reali, a explicat Ionuț Dumitru, într-o conferință de presă în care a analizat 30 de ani de capitalism în România.

Însă după “deceniul pierdut”, România a devenit “Tigrul Europei”, convergența reală rapidă începând după 2000. După “seceta” din communism, a urmat o perioadă de “foame” de consum și investiții, avansul rapid al consumului fiind susținut de creșterea rapidă a venitului disponibil.

“Dacă analizăm salariile, în termeni comparabili, în prețurile de acum, salariul net în ’90 era 1.500 de lei, iar acum este în jur de 3.000 de lei”, a explicat Ionuț Dumitru.

raiff 1 salarii

România trăia însă “pe datorie” – cheltuielile au fost superioare resurselor interne, fiind acoperite din împrumuturi externe. “Criza financiară din 2008 a fost un punct de cotitură în evoluția economiei românești. O corecție. Piețele și-au schimbat apetitul de a finanța țări care trăiesc pe datorie. Dar obiceiurile nu se uită ușor și după corecția din criză, românii au început să consume destul de rapid”, a explicat economistul șef al Raiffeisen.

În România, în perioada 2014 – 2018, rata anuală medie de creștere a consumului populației a fost de 6,7%, un ritm mult peste cel al Poloniei (3,6%), Slovaciei (3,4%) sau Ungariei (4,1%).

Din păcate ne bântuie și greșelile trecutului. “Deficitul bugetar este păcatul care ne bântuie. Nu reușim să ne calibrăm politica fiscal bugetară, care este permanent pro-ciclică”, a spus Ionuț Dumitru, adăugând că estimările arată că în următorii ani vom avea cel mai mare deficit din Europa.

raiff 2 deficite

Când vine vorba de datoria publică, economistul șef al Raiffeisen a avertizat că și datoriile mici pot fi periculoase și a explicat că, în cazul României, criteriul de la Maastricht privind datoria publică de 60% din PIB nu este relevantă. “Datoria publică a României poate părea relativ mică la scară europeană, dar la nivelul nostru de dezvoltare nu ne permitem să susținem o datorie publică mare. Trebuie să stăm o perioadă mai lungă de timp cu o datorie publică sub nivelul de 40% din PIB”, a explicat Ionuț Dumitru.

La nivelul țării însă, dacă ne uităm la ponderea PIB/capita pe județe, cuvântul care caracterizează anii de capitalism românesc este divergența – județele bogate au devenit și mai bogate, iar cele sărace, și mai sărace.

“Din ce în ce mai multe județe sunt sub media națională de dezvoltare. Diferența dintre cel mai bogat și cel mai sărac județ este de 5 ori – 1995 vs. 2017 (ponderea PIB/capita pe judeţ în PIB/capita la nivelul ţării). Decalajele s-au adâncit”, a explicat Dumitru.

București, Cluj, Timiș, Sibiu sunt câștigătorii perioadei 1995-2017, în timp ce Ialomița, Galați, Vrancea și Covasna sunt județele codașe.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: