Cum modelează invențiile societatea

Cum modelează invențiile societatea

Reading Time: 3 minute

O carte care la prima vedere face un inventar al invențiilor care ne-au dăruit lumea modernă, “Fifty Inventions That Shaped the Modern Economy” de Tim Harford se dovedește o radiografie a schimbărilor sociale profunde aduse de progresul tehnologic. 

de Cătălin Teniță

Citeam undeva că în lume sunt mai multe produse distincte (SKU-uri) decât oameni. Aproximativ 8 miliarde de produse distincte. Cele mai multe categorii de produse (99,99%) fiind create în ultimii 150 de ani.

Avem mai multe tipuri de produse decât numărul de specii distincte de animale, plante, bacterii, ciuperci. Și nu doar cele actuale, ci și cele care s-au perindat pe Pământ în întreaga lui istorie.

Ne calculăm prosperitatea în ele. Ne domină gândurile de când suntem mici. Cine nu a vrut în copilărie să rămână închis într-un magazin de jucării? Sau într-o cofetărie sau o librărie. Sunt materializarea creativității umane.

Arthur C. Clarke spunea că o societate cu o tehnologie suficient de avansată nu poate fi distinsă de o societate dominată de magie. Nu suntem încă acolo, dar în ultimele decenii ne apropiem de acel prag. Sunt invenții disruptive care duc într‑acolo, indiferent că vorbim de tehnologiile genetice sau de imprimarea 3D. Iar profeții singularității tehnologice ne asigură că acel prag se va întâmpla în următorii 20-30 de ani. Și toate aceste produse sunt rezultatul unor invenții. Noi, umanitatea, suntem o specie de inventatori.

La prima vedere cartea lui Harford este un “bestiar” de invenții tehnologice. O colecție de anecdote și de informații uimitoare despre cum au ajuns să exis­te anumite lucruri, anumite servicii, anumite moduri de a efectua operațiuni comerciale (contabilitate, credit, datorii transferabile). Și chiar e minunată din acest punct de vedere. Rămâi cu gură căscată. Dar, pe de altă parte, în lumea noastră cu atât de multă informație, multe din cele ci­tite nu ne rămân în memorie, le uităm în câteva zile sau cel mult în câteva săptămâni.

Există însă un nivel mult mai profund al acestei cărți – cel legat de modul în care invențiile schimbă societatea. Plugul a creat societatea patriarhală, iar anticoncepționalele, produsele refri­gerate semipreparate și mașina de spălat i-au adus sfârșitul. Sau cel puțin începutul sfârșitului.

Sistemul de containerizare standar­dizată și lanțul de refrigerare ne-au adus globalizarea comerțului, inclusiv a produselor agricole. Sistemul de siguranță al lifturilor, construcția pe schelet me­talic, toaleta modernă și aparatul de aer condiționat ne-au adus aglomerările urbane. Internetul și dispozitivele mobile ne delocalizează munca, ne amplifică capacitățile de interacțiune.

Desigur, nu toate invențiile generează doar efecte sociale pozitive. Poate holocaustul și gulagul nu ar fi existat fără sistemele feroviare și fără sârma ghimpată – cu care se pot îngrădi suprafețe enorme cu costuri infime, fără procedeele de “industrializare” a crimei în masă.

Poate camerele video ieftine, senzorii atotprezenți și lățimea de bandă a transmisiilor radio din ce în ce mai mare vor genera un nivel de supraveghere în care “Panopticonul” lui Bentham sau “1984” a lui Orwell vor fi o poveste naivă, o viziune infantilă despre infernul contro­lului asupra libertății individului.

Poate capacitatea de a putea contacta oricând pe oricine ridica mari probleme de echilibru viață personală – carieră, poate invențiile tehnologice ce au dus la producția globalizată generează efecte sociale cumplite (de la exploatarea prin muncă a copiilor din țările în curs de dezvoltare, până la defrișări și alte probleme de mediu majore).

 

Cătălin Teniță este fondator ZeList și cofondator & președinte Geeks 4 Democracy

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 336 (15 octombrie – 15 noiembrie 2019). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.