BizRemote by certSIGN Finanțe Opinii

Cum răspunde economia românească la pandemie?

24/04/2020 4 min read

author:

Cum răspunde economia românească la pandemie?

Reading Time: 4 minute

În povestirea lui Lewis Carroll, Alice în țara din oglindă, Regina de Cupă îi spune lui Alice că lumea se schimbă continuu și atât de repede sub piciorușele acesteia, încât ea trebuie să alerge tot timpul ca să rămână în picioare. Același sentiment ne încearcă pe toți în această perioadă.

De Alexandra Smedoiu, CFA

Simțim că trebuie luate măsuri rapide și eficiente, fără să avem neapărat certitudinea că impactul va fi cel scontat. Aici, avem de ales între a acționa repede, fără a dispune de toate informațiile disponibile și chiar cu riscul de a face greșeli, sau de a acționa cumpătat și concertat, după ce am analizat cât mai multe date, exact acolo unde este nevoie și cu un efect maxim. Care din cele două strategii este mai aplicabilă în actualul context?

Din păcate, nu există răspunsul perfect. Lumea, așa cum o știam, nu s-a mai confruntat cu o astfel de situație. Și atunci, pe ce bază luăm deciziile de business?

În primul rând, trebuie să ținem cont de faptul că eficiența măsurilor depinde de structura economiei. Ne putem uita la măsuri luate de celelalte state europene, însă nu toate sunt aplicabile și în România. Unele sunt, însă, comune. Spre exemplu, majoritatea statelor acordă credite garantate de stat sau cu dobândă subvenționată pentru întreprinderile mici și mijlocii. În baza criteriilor extrem de largi de definire a unei astfel de întreprinderi și de dimensiunea medie a companiilor din România, ar intra în sfera de aplicare a acestei măsuri majoritatea societăților locale. Ar fi prudent, însă, ca statul sau băncile să preia riscuri din economia reală fără niciun fel de discernământ? În acordarea acestor credite trebuie să se țină cont și de indicatorii financiari ai solicitantului (de exemplu situația activului net), iar din această cauză, în realitate, nu toate companiile vor putea beneficia de această facilitate.

În acest sens, pentru aplicabilitatea pe scară cât mai largă a acestei măsuri, este necesară atât implicarea antreprenorilor (garanții personale, fonduri proprii etc.) cât și, poate, relaxarea condițiilor de creditare din partea băncilor, cu anumite limite. De asemenea, pentru ca măsura să nu fie discriminatorie, societățile mari ar trebui să poată beneficia de credite garantate de stat, cu atât mai mult cu cât gradul lor de risc de credit este mai redus, iar impactul poate fi mare (companiile mari angajează aproximativ 35% din totalul salariaților din economie, conform criteriilor luate în calcul de Comisia Europeană).

Blocajele financiare, extrem de periculoase

Strâns legat de acest aspect este și problematica referitoare la creanțele comerciale dintre companii și blocajele financiare care pot apărea în lanț, dacă aceste creanțe nu sunt plătite. O soluție parțială ar putea consta într-un mecanism global de compensare a creanțelor în lanț (există deja un institut care are acest scop), dublată de monetizarea acestora cu concursul societăților de asigurări și/sau de factoring.

Tot în sensul circulației banilor în economie, statul a acceptat temporar neplata impozitelor și taxelor la bugetul de stat. Această facilitate este o gură de oxigen pentru anumite companii, însă altele nu au nevoie de ea, motiv pentru care ar fi bine ca beneficiul să fie aplicat doar celor care au cu adevărat nevoie, pentru a nu priva bugetul statului de resurse vitale în perioada care urmează.

O altă măsură bine primită este cea a șomajului tehnic, care ar trebui să evite concedierile masive și șomajul pe scară largă. Această măsură solicită o mare parte din resursele statului, dar nu poate controla ce se va întâmpla odată cu încetarea situației de urgență, când multe companii se vor afla în situația inevitabilă de a face concedieri. Pentru ca șomajul tehnic să aibă un impact cât mai mare, susțin propunerea mediului de afaceri de a flexibiliza piața muncii prin introducerea programului redus de muncă, cu suportarea costurilor de către toate părțile implicate (angajator, angajat și stat).

Măsurile luate de România, limitate de constrângerile preexistente

O altă măsură aplicată de anumite state este aceea de a acorda alocații persoanelor disponibilizate sau familiilor cu posibilități reduse. Deși această măsură are un puternic caracter social, România nu și-o permite în acest moment fără riscul de creștere a impozitelor. În plus, din cauza ponderii ridicate a importurilor în consum, o astfel de măsură nu s-ar întoarce cu efect multiplicator în economia locală, ci mai mult în economiile din care România importă.

Moratoriul privind ratele bancare este un alt element avut în vedere de mai multe state europene, menit să ajute debitorii aflați în dificultate. Ca și alte facilități, poate avea efectul scontat dacă este aplicată cu măsură și celor care au cu adevărat nevoie. Altfel, riscăm să dezechilibrăm sistemul financiar care poate ajuta la finanțarea economiei.

Prin urmare, România a aplicat deja măsuri similare cu ale altor state europene, chiar dacă pentru unele se impun corecții sau modificări, cât mai repede. Acestea sunt, însă, limitate de constrângerile bugetare existente încă dinaintea răspândirii pandemiei. Ce alte măsuri se mai pot lua în aceste condiții? Ar trebui să apăsăm pedala de accelerație pe atragerea fondurilor europene. Instituțiile UE au flexibilizat modul de atragere a fondurilor, de a transfera sume între fonduri și între regiuni, ceea ce înseamnă, pe scurt, că toate rezervele existente în fondurile structurale pentru 2020 pot fi utilizate pentru a contracara efectele pandemiei. În plus, statele membre vor putea, pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021, să solicite sprijin financiar în proporție de 100 % din bugetul UE. În condiții normale, programele politicii de coeziune sunt finanțate în comun din bugetul UE și din contribuțiile statelor membre. Așadar, dacă nu am excelat la acest capitol în ultimii ani, acum este timpul să recuperăm!

În concluzie, prin măsuri bine direcționate, prin disciplină financiară și prin puterea de a rezista a fiecăruia dintre noi, vom naviga prin apele tulburi generate de pandemie și vom ajunge la mal teferi și sănătoși!

Alexandra Smedoiu, CFA este vice-președinte al asociației CFA Romania, o organizație non-profit care reunește profesioniști de top ai industriei serviciilor financiare. În acelasi timp, Alexandra este partener în cadrul companiei de consultanță Deloitte, poziție din care participă în numeroase grupuri de lucru cu obiectivul de a îmbunătăți legislația din România. Alexandra este specializată în consultanță fiscală.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole pe aceeași temă