Analize

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare ale românilor în pandemie: mai multe fructe și legume proaspete, mai puține snacksuri și mezeluri

13 mai 2020 3 min

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare ale românilor în pandemie: mai multe fructe și legume proaspete, mai puține snacksuri și mezeluri

Reading Time: 3 minute

Românii au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete și legume, însă mai puțină mâncarea gata preparată, alcool sau snacks-uri, potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.

Ce cumpără românii?

Astfel, 30% dintre participanții la studiu au declarat că au cumpărat mai multe fructe proaspete ca de obicei și 26% – mai multe legume. Populare au fost în această perioadă și produsele congelate, conservele, dar și produsele de bază (făină, ulei, mălai), apa îmbuteliată și răcoritoarele, cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

De cealaltă parte, 39% dintre respondenți spun că au cumpărat mai puțină mâncare gata preparată, 35% mai puțin alcool și 33% mai puține snacks-uri. Ccăderi au înregistrat și produsele de panificație / brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Alte schimbări în comportament în această perioadă sunt legate de igienizare – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Infografic – Comportamentele alimentare ale românilor în vremea pandemiei (Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions)

Unde se fac cumpărăturile în pandemie?

Cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț în această perioadă: hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%). Piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban.

Magazinele care fac parte din rețele internaționale se bucură de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), datorită gamei largi de produse oferite (24%), standardelor de calitate (17%) și prețurilor avantajoase (16%). Consumatorii menționează însă și dezavantaje ale acestor magazine: aglomerația percepută (18%) și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Consumatorii declară chiar că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igiena precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%).

Cât de des fac cumpărături?

Evident, frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut semnificativ, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. Dacă înainte 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, pandemia a determinat schimbări în tiparul de cumpărături: 62% dintre respondenți declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

Ce așteaptă clienții de la producătorii alimentari?

Au crescut și așteptările legate de comportamentul producătorilor pentru garantarea siguranței alimentelor: echipamente adecvate de protecție pentru angajați (78%), măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție (68%), extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, automatizarea a cât mai mult din procesul de producție, măsuri suplimentare de sterilizare a produselor.

Consumatorii vor, de asemenea, ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor. Astfel, aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie.

Studiul a fost derulat de Unlock Research pentru Adama România în perioada 3 – 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%, având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19.

Foto: © Eldar Nurkovic | Dreamstime.com

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: