Dan Țone, Eutron: Cum reducem risipa alimentară și cum putem gestiona mai eficient deșeurile organice

Dan Țone, Eutron: Cum reducem risipa alimentară și cum putem gestiona mai eficient deșeurile organice

Reading Time: 7 minute

Tehnologia a evoluat accelerat, astfel că soluțiile de prevenirea a risipei alimentare și de gestionare a deșeurilor organice sunt tot mai la îndemână, atât pentru consumatorii individuali, cât și pentru companii.

Eutron a prezentat recent CoolSaver, tehnologie inovatoare ce reduce excesul de umiditate în frigidere și încetinește procesele naturale care duc la alterare, reducând risipa alimentară. Compania vine, în același timp, cu soluții de compostare simplu de instalat și utilizat. Dan Țone, CEO al Eutron, vine cu detalii.

⁠Cât de mare este problema risipei alimentară și a gestionării deșeurilor organice generate de consumatori și businessuri?

Este o problemă mult mai mare decât pare la prima vedere. În România, oamenii aruncă peste 150 de kilograme de alimente pe an. Ce face această problemă și mai mare este că nu evaluăm ce aruncăm odată cu alimentele.

Iată doar cele mai simplu exemplu: pentru 1 kg de roșii se folosesc 15-22 litri de apă, energie electrică 2,5-3,8 Kwh, munca depusă, îngrășăminte și pesticide care poluează solul, transportul și logistica, toate care poluează. De asemenea ambalajele poluează la rândul lor.

Amprenta de CO2 creată de 1 kg de roșii este de 1-2.5 kg CO2 și poate ajunge la 40-60 Kg CO2 pentru 1 Kg de carne de vită. Amprenta creată de alte alimente este de 0.8-1.5 kg CO2 pentru pâine, 8-12 kg CO2 pentru brânză. În fiecare gospodărie, în fiecare restaurant, în fiecare magazin alimentar există un procent de hrană care se pierde fie pentru că nu este consumată la timp, fie pentru că nu este gestionată corect după ce devine deșeu organic.

Ce s-a schimbat în ultimii ani este că subiectul nu mai ține doar de sustenabilitate, ci și de eficiență. Astăzi, risipa alimentară înseamnă din ce în ce mai mulți bani pierduți, operațiuni ineficiente și presiune tot mai mare din partea reglementărilor. Iar pentru companii, mai ales în HoReCa și retail, problema nu mai poate fi tratată ca un efect secundar al activității. A devenit o temă de management.

⁠Sunt compostarea și prelungirea prospețimii alimentelor soluții fezabile?

Da, sunt soluții foarte fezabile, dar mai ales necesare. Eu cred că aici trebuie să gândim în două etape. Prima este prevenția, adică reducerea risipei alimentare: cum păstrăm alimentele bune mai mult timp, astfel încât să aruncăm mai puțin. A doua este reciclarea: ce facem inteligent cu ceea ce rămâne, astfel încât să nu mai tratăm deșeul organic ca pe un gunoi fără valoare.

Pentru consumatorul casnic, beneficiul este imediat și foarte simplu de înțeles: mai puține alimente aruncate, mai puțin miros, mai puțin disconfort și o relație mai sănătoasă cu ceea ce consumă. Pentru businessuri, avantajele sunt și mai clare: eficiență operațională mai bună și energetică, reducerea costurilor asociate deșeurilor, control mai bun asupra stocurilor și, foarte important, un pas concret spre un model de funcționare mai responsabil.

⁠Compostarea promite să transforme deșeurile organice în compost într-un mod simplu și rapid. Cum arată tehnologia din spatele acestui proces?

Tehnologia din spatele compostării moderne combină biotehnologia cu automatizarea. Practic, vorbim despre un proces controlat în care microorganismele accelerează descompunerea materiei organice într-un mediu optimizat. Față de compostarea clasică, unde procesul este lent, greu de controlat și uneori dificil de integrat în viața de zi cu zi, tehnologiile noi aduc viteză, predictibilitate și confort.

În cazul unor soluții precum Reencle sau GreenGood, de exemplu, ideea este foarte elegantă: folosești mecanisme naturale, dar într-un sistem compact, curat și ușor de utilizat. Pentru utilizator, experiența trebuie să fie simplă. Nu trebuie să devină expert în compostare. Tehnologia trebuie să lucreze și transforme un proces perceput până ieri ca fiind complicat într-un obicei firesc. În zona profesională, lucrurile merg și mai departe. Acolo intervin echipamente concepute pentru volume mari, ce implică un control al temperaturii, al aerării și al procesului biologic, astfel încât deșeul organic să poată fi tratat rapid, direct la sursă.

Închipuiți-vă că toate gospodăriile, restaurantele, fabricile de conserve de legume / fructe, magazinele de mâncare, procesatorii / ambalatorii de legume / fructe ar transforma toate resturile alimentare în compost la sursă. Gropile de gunoi nu ar mai exista.

⁠CoolSaver este o soluție inovatoare de prelungire a prospețimii alimentelor. Cum funcționează concret?

Prospețimea legumelor și fructelor poate fi prelungită atunci când controlezi mai bine mediul în care ele sunt păstrate. Ele se degradează nu pentru că ar fi deja improprii consumului, ci pentru că sunt expuse la exces de umiditate, creată de condens, mirosuri sau la factori care accelerează coacerea și degradarea.

Soluțiile CoolSaver intervin exact aici: creează un microclimat mai stabil în frigider sau în spațiile frigorifice prin reducerea excesului de umiditate și încetinesc procesele naturale care duc la alterare. În mediul casnic, rezultatul este foarte concret: fructele și legumele rezistă mai mult, frigiderul rămâne mai curat, iar cantitatea de produse aruncate scade vizibil.

Pentru companii, mai ales în zona de retail alimentar, logistică frigorifică sau HoReCa, beneficiile sunt și mai importante: pierderi mai mici, o rotație mai eficientă a produselor, mai puține probleme legate de condens și gheață și, în unele cazuri, costuri operaționale mai bine controlate. E genul de tehnologie care nu pare spectaculoasă la prima vedere, dar produce efecte foarte clare în practică.

⁠Care sunt segmentele de piață unde aceste soluții pot avea cel mai mare impact – gospodării urbane, sectorul HoReCa, retail sau instituții publice?

Toate aceste segmente sunt relevante, dar impactul se manifestă diferit. În gospodării se aruncă 50% din întreaga cantitate de alimente în fiecare an, apoi urmează industria alimentară și de procesare, apoi retail, food și restaurantele.

La noi acasă, impactul îl resimțim în buzunar. În HoReCa, impactul este imediat, pentru că vorbim despre volume mari, ritm intens și costuri sensibile. Acolo orice reducere de pierdere și orice optimizare a fluxului de deșeuri se vede rapid. În retail, cheia este prevenția. Dacă reușești să prelungești prospețimea și să gestionezi mai inteligent produsele perisabile, ai un beneficiu direct în marjă, dar și în experiența clientului. Iar instituțiile publice au poate cel mai interesant potențial pe termen lung, pentru că acolo vorbim nu doar despre eficiență, ci și despre educație și exemplu. O școală, un spital, o cantină publică sau un campus care adoptă astfel de soluții transmite un mesaj foarte puternic despre cum ar trebui să arate normalitatea de mâine.

⁠Din perspectiva costurilor, ce înseamnă investiția unui utilizator sau a unei companii care implementează astfel de tehnologii atat în propria gospodărie, cât și pentru propriul business?

Depinde, desigur, de scară și de obiectiv. Pentru un utilizator casnic, investiția într-un composter casnic Reencle este una justificată dacă o privim nu doar prin prisma costului de achiziție, ci a valorii pe care o aduce în timp: mai mult confort, mai puțină risipă și un mod mai responsabil de a gestiona resursele în viața de zi cu zi. Nu mai vorbim despre o tehnologie de nișă, rezervată unui public restrâns, ci despre un tip de soluție care devine tot mai relevantă, mai accesibilă și mai ușor de integrat în stilul de viață urban.

Pentru companii, discuția trebuie purtată în termeni de randament operațional, nu doar de cost de achiziție. Când iei în calcul cât te costă de fapt pierderea de produs, colectarea, transportul, manipularea deșeurilor, spațiul, timpul și chiar imaginea de brand, începi să vezi altfel investiția. În multe cazuri, nu este doar o cheltuială, ci o decizie de eficientizare a businessului. Eu cred că piața se maturizează și din acest punct de vedere companiile încep să se uite tot mai puțin la prețul de intrare și tot mai mult la costul total al ineficienței.

Ce rezultate concrete ați observat până acum în urma implementării composterelor? În ce tipuri de locații sunt deja implementate aceste soluții în România?

Ce am observat foarte clar este că, atunci când astfel de soluții sunt puse în practică, oamenii încep să privească altfel deșeurile organice. Nu mai vorbim despre ceva ce pur și simplu este aruncat, ci despre o resursă care poate fi gestionată mai responsabil și mai inteligent. Asta schimbă felul în care se raportează atât consumatorii, cât și organizațiile, la risipă, la consum și la sustenabilitate în general.

În zona de business, vedem deja interes în mai multe tipuri de proiecte pentru composterele industriale Oklin. În zona HoReCa, exemple relevante sunt hotelul Peștera sau restaurantul NOUA BAR. În zona educațională, avem colaborări cu USAMV București, unde studenții studiază compostul obținut din resturile de la cantină și din cămine, iar apoi îl aplică plantelor, urmărind evoluția lor. Există deschidere și în proiecte cu componentă socială, cum este colaborarea cu Fundația Mihai Neșu. Faptul că apar în contexte atât de diferite arată că nu vorbim despre o tehnologie de nișă, ci despre una care răspunde unor nevoi reale. Dincolo de cifre, cel mai important rezultat este tocmai acesta: sustenabilitatea devine concretă, vizibilă și mult mai ușor de integrat în practica de zi cu zi.

⁠Cum vedeți evoluția pieței pentru astfel de soluții în România și Europa în următorii ani, în contextul politicilor tot mai stricte privind gestionarea deșeurilor?

Eu cred că suntem abia la începutul unei schimbări structurale. În următorii ani, presiunea legislativă va crește, dar la fel de mult va crește și presiunea economică. Companiile și administrațiile nu vor mai putea ignora costul risipei și al gestionării ineficiente a deșeurilor organice. În Europa, direcția este deja foarte clară: prevenție, colectare separată, valorificare locală, trasabilitate și responsabilitate extinsă. România va urma aceeași direcție, poate cu un anumit decalaj, dar inevitabil.

Asta înseamnă că soluțiile care astăzi par inovatoare vor deveni, în timp, parte din infrastructură normală a orașelor, a clădirilor, a restaurantelor și a gospodăriilor. Nu vom mai vorbi despre ele ca despre ceva “verde”, ci ca despre ceva firesc și eficient.

Sper că autoritățile vor înțelege că sustenabilitatea începe de acasă și din școală. În acest fel vor facilita cadrul legislativ pentru ca toți cei care generează deșeuri să composteze acolo unde le generează. Când vrem să controlăm fiscalitatea, impunem case de marcat fiscale. Majoritatea se preocupă de reciclarea PET-urilor și a altor ambalaje, dar de deșeurile organice nu se atinge nimeni. Este o problemă la care încă așteptăm răspuns.

⁠Dacă ar fi să priviți înainte cu 5–10 ani, cum credeți că vor schimba noile tehnologii modul în care gestionăm resursele și deșeurile în mediul urban?

Cred că schimbarea mare va fi aceasta: vom trece de la o logică liniară, în care cumpărăm, consumăm și aruncăm, la una mult mai inteligentă, în care prevenim pierderea, valorificăm local și folosim resursele cu mai mult respect.

În mediul urban, unde spațiul este limitat și presiunea pe infrastructură este uriașă, tehnologiile de acest tip vor conta tot mai mult. Unele vor acționa înainte de apariția deșeului, prin prelungirea prospețimii și reducerea pierderilor. Altele vor acționa după, transformând deșeul organic într-o resursă utilă, chiar la locul unde este generat.

Pe termen de 5–10 ani, cred și sper că vom vedea aceste tehnologii integrate tot mai natural în viața cotidiană. Nu ca produse exotice, ci ca instrumente normale de eficiență urbană. Iar cine va adopta mai repede această logică va avea un avantaj clar: costuri mai bune, procese mai curate și o relație mai matură cu resursele.