Demetra Arapu, înainte de deschiderea MoBU 2026: „Relația cu arta contemporană începe să evolueze”

Demetra Arapu, înainte de deschiderea MoBU 2026: „Relația cu arta contemporană începe să evolueze”

Reading Time: 3 minute

Miercuri se deschide a patra ediție MoBU reunește peste 50 de spații dedicate galeriilor, artiștilor independenți, inițiativelor artist-run și mediului universitar din România, într-un format gândit să urmărească relațiile subtile dintre contexte culturale diverse, oferind o amplă perspectivă asupra scenei artistice contemporane locale și internaționale. Până pe 7 iunie se va desfășura MoBU – Târgul Internațional de Artă Contemporană, la Pavilionul Central Romexpo, o ediție despre care Biz a povestit cu directoarea Demetra Arapu.

Ce noutăți aduce ediția a patra a MoBU 2026?

După trei ediții, începem să vedem mai clar ce funcționează și unde există spațiu de dezvoltare. Pentru mine, noutatea nu înseamnă neapărat să adaugi permanent ceva spectaculos, ci să rafinezi experiența. Totuși, desigur că avem participanți noi, proiecte curatoriale speciale și o prezență internațională diversă. În toți acești ani, am păstrat ceea ce consider că este esențial, respectiv posibilitatea de a petrece timp într-un mediu cultural viu.

Care este tema centrală a acestei ediții și cum reflectă ea evoluția pieței de artă contemporană din Europa Centrală și de Est?

Nu am articulat niciodată o temă centrală, pentru că nu mi se pare incă momentul, luând in considerare constrângerile care ar reveni expozanților. Deocamdată mi se pare mai interesant să observăm ce preocupări transpar atunci când aducem împreună galerii și artiști din medii diferite. E important de menționat că asistăm la o maturizare a pieței și la o creștere a încrederii în propriile resurse culturale.

Ce galerii, artiști sau universități internaționale sunt highlight-uri anul acesta?

La MoBU participă anual peste cincizeci de expozanți, dar anul acesta mă bucură in mod special expoziția dedicată lui Sandu Darie, care reprezintă o recuperare a unei personalități cu un parcurs internațional remarcabil . Apoi menționez si sectorul dedicat street art-ului românesc, participarea universităților de artă- pentru ca descoperim mereu generațiile emergente- și desigur prezența galeriilor internaționale.

Care a fost cea mai valoroasă lecție învățată din prima ediție din 2023 și cum a modelat ea organizarea edițiilor care au urmat?

Am înțeles că trebuie mereu să avem în vedere și gusturile publicului, așa cum sunt ele acum. Poate că este utopic, dar ne dorim ca fiecare vizitator să găsească la MoBU lucrări cu care să rezoneze, așadar luăm mereu acest aspect în calcul, atunci când definitivăm selecția.

Cum s-a schimbat publicul MoBU de la o ediție la alta?

Observ mai puțină reținere și mai multă încredere. La început, mulți dintre vizitatori veneau să vadă despre ce este vorba. Astăzi întâlnesc oameni care urmăresc cu interes anumite galerii, anumite practici artistice sau care revin pentru a revedea artiști descoperiți în edițiile precedente. Este un semn că relația cu arta contemporană începe să evolueze.

Ce a însemnat pentru voi succesul edițiilor anterioare în termeni de vânzări de artă și formarea unei noi generații de colecționari?

Vânzările sunt foarte importante, însă ele reprezintă doar partea vizibilă a procesului. De cele mai multe ori, colecționismul începe cu o lucrare cumpărată intuitiv și continuă prin studiu și dezvoltarea propriului gust. Dacă MoBU contribuie la apariția acestui proces, atunci consider că are o valoare care depășește durata evenimentului propriu-zis.

Care au fost cele mai mari provocări logistice sau financiare în organizarea unui târg internațional la Romexpo și cum le-ați depășit?

Costurile se schimbă, contextul economic se schimbă, comportamentul publicului se schimbă. Nu există o formulă magică; trebuie să rămâi flexibil, să iei decizii informate și mai ales să construiești relații durabile cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune pe termen lung.

Cum gestionați concurența cu alte târguri de artă din regiune și provocările pieței locale românești?

Nu sunt convinsă că problema principală a regiunii este concurența. Mi-ar plăcea să apară și mai multe platforme dedicate artei contemporane ca întreaga regiune să devină și mai vizibilă. Provocarea reală cred că este să construiești consecvent și să rămâi relevant într-un mediu în continuă schimbare.

În contextul instabilității economice, cum atrageți sponsori și colecționari internaționali pentru un eveniment din București?

În ultimii ani, Bucureștiul a fost foarte prezent în conversațiile despre arta contemporană, iar acest lucru ne ajută. În același timp, suntem responsabili să identificăm parteneriatele care au sens și dincolo de o singură ediție.

Ce obiective aveți pentru ediția 2026?

Mă interesează câți expozanți revin, câți vizitatori revin, câte colaborări se generează în urma târgului și câți oameni decid să rămână implicați în lumea artei după ce evenimentul se încheie.

Cum vedeți rolul MoBU în dezvoltarea scenei artistice românești și în poziționarea Bucureștiului pe harta artei europene?

Piața de artă nu funcționează în vid; are nevoie de artiști, galerii, colecționari, instituții și public, care sa comunice și să lucreze complementar. MoBU creează un cadru în care aceste întâlniri devin posibile și productive. Din această perspectivă, contribuția la dezvoltarea Bucureștiului ca destinație culturală este o consecință firească.