Earthly: De la compensare la regenerare

Earthly: De la compensare la regenerare

Reading Time: 4 minute

Companiile încep să realizeze că nu se mai pot baza doar pe creditele de carbon pentru a reduce impactul lor asupra mediului, explică Oliver Bolton, antreprenor în serie și CEO al Earthly, cu misiunea de a proteja și regenera peste 1% din planetă până în 2030. Platforma sa ajută companiile să își orienteze investițiile către proiecte de restaurare ecologică, prin credite de carbon, de biodiversitate sau sociale.

Cum funcționează Earthly?

La baza Earthly am dezvoltat o modalitate de a evalua proiectele bazate pe natură pe trei dimensiuni: carbon, biodiversitate și impact social. Mulți dintre clienții noștri și-au stabilit termene pentru atingerea net zero și lucrează pentru a reduce emisiile în următorii cinci până la zece ani. Pentru emisiile reziduale pe care nu le pot elimina, plănuiesc să compenseze prin credite de carbon. Alți clienți au deja un impact scăzut asupra mediului, astfel încât, în loc de compensare, ar putea direcționa un procent din venituri pentru a susține natura.

Noi îi ajutăm pe aceștia să găsească proiecte de calitate, în acord cu valorile lor, și oferim date de impact care să arate diferența făcută de contribuțiile lor. Caracteristica diferențiatoare este sistemul nostru de evaluare, pe care am început să-l dezvoltăm acum patru ani, ajungând să fie una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări disponibile. Abordarea noastră implică integrarea datelor de la alte agenții de rating de renume și corelarea acestora cu propriile noastre constatări, pentru a asigura acuratețea și fiabilitatea. 

Cum selectați clienții?

Similar cu standardele B Corp, avem criterii care ne ghidează în alegerea clienților, ceea ce înseamnă că nu lucrăm cu industrii precum cea petrolieră, a gazelor sau a tutunului. Pentru clienții cu obiective net zero, ne asigurăm că urmează ținte bazate pe știință și au planuri ambițioase de reducere a carbonului.

Pe lângă decarbonizare, încurajăm companiile să investească în natură. Cu urgența crizelor climatice și de biodiversitate, direcționarea fondurilor către proiecte cu impact este crucială. Și e încurajator să vedem o tendință în care companiile își analizează toate externalitățile și lucrează pentru a deveni pozitive pentru natură, încercând să ofere mai mult decât consumă. 

Cum preveniți greenwashing-ul? 

Această atenție la calitate este motivul pentru care am dezvoltat sistemul nostru de evaluare a proiectelor. Există 106 indicatori pentru carbon, biodiversitate și impact social pe baza cărora evaluăm proiectele, cerând ca fiecare indicator să îndeplinească anumite standarde minime. De exemplu, am evaluat 400 de proiecte în 2023 dintre care doar 8% au trecut testul. Motivele comune de eșec includ lipsa distribuirii beneficiilor către comunitate, probleme cu adiționalitatea carbonului sau utilizarea monoculturilor.

Pentru a combate greenwashing-ul, lucrăm doar cu clienți angajați în decarbonizare ambițioasă (de obicei aliniați la SBTI) și cu proiecte care îndeplinesc standardele noastre stricte. Acest lucru ne asigură că putem susține cu încredere impactul pe care proiectele respective îl pretind.

Cum identificați proiectele?

Am dezvoltat o rețea puternică de dezvoltatori de proiecte cu o înaltă calitate. De fiecare dată când un proiect obține un scor bun în evaluarea noastră, luăm în considerare dezvoltatorul respectiv. În timp, am identificat zece dezvoltatori la nivel mondial care livrează constant proiecte ce îndeplinesc standardele noastre. Aceștia sunt acum primul nostru punct de contact. În plus, mulți dintre ei împărtășesc cu noi planurile lor pentru proiectele viitoare, ceea ce ne permite să fim proactivi.

Totuși, clienții vin adesea cu nevoi specifice, cum ar fi dorința de a sprijini un anumit ecosistem într-o regiune anume. În aceste cazuri, facem cercetări amănunțite, consultându-ne contactele și rețeaua pentru a identifica proiecte potrivite care se aliniază cu valorile clientului, apoi le evaluăm prin sistemul nostru. Acest proces ne oferă o înțelegere detaliată a fiecărui proiect.

De exemplu, dacă lucrăm cu o companie din domeniul sănătății, putem identifica proiecte care excelează în beneficii sociale legate de sănătate. Am putea spune că cinci proiecte îndeplinesc standardele noastre, iar unul dintre ele oferă beneficii excepționale pentru sănătate. Pentru fiecare investiție de 100.000 de dolari, putem oferi detalii clienților despre numărul de persoane care vor primi vaccin, de exemplu. Acest nivel de detaliu ne permite să creăm parteneriate care nu sunt doar eficiente, ci și profund aliniate cu valorile clientului.

De unde ar trebui să înceapă companiile călătoria către neutralitatea carbonului?

Acest punct depinde de sectorul și localizarea lor. Cu toate acestea, subliniem necesitatea unor planuri ambițioase de decarbonizare. Încurajăm companiile să meargă dincolo de simpla compensare a emisiilor până la atingerea net zero și, în schimb, să lucreze pentru a da înapoi mediului mai mult decât consumă – o abordare regenerativă.

Multe companii vin deja la noi cu această mentalitate. Uneori, este vorba de a lăsa o moștenire, mai ales pentru liderii din C-suite și fondatori, sau de a face afacerea mai atractivă pentru talente. Pentru alții, există presiune externă sau au dorința de a rămâne relevanți. Această abordare permite companiilor să folosească influența lor ca o forță a binelui, transformând consumul în ceva care protejează și restaurează planeta. 

Cum vezi evoluția compensării carbonului?

În prezent, avem o viziune destul de îngustă cu privire la compensarea carbonului. Există un consens mai larg că doar utilizarea creditelor de carbon nu este suficientă; decarbonizarea trebuie să fie, de asemenea, o componentă cheie. Trecerea către practici regenerative, în care afacerile își propun să dea mai mult înapoi decât consumă, oferă un avantaj competitiv puternic. Această mișcare transformă modul în care evaluăm produsele și serviciile, adăugând impactul pozitiv asupra planetei ca un nou punct de diferențiere, dincolo de cost și calitate. Este o tendință captivantă, de care sunt entuziasmat.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 389 (16 decembrie – 16 februarie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.