Fabrica de start-up-uri
Reading Time: 11 minuteIntr-un oras fara industrie, dar care musteste de creativitate, digitalul se impune tot mai mult. Berlinul a devenit un magnet pentru start-up-urile europene din domeniul tehnologiei si internetului. Am mers la fata locului, ca sa aflam de ce capitala germana este cel mai popular hub digital al momentului.
La doi pasi de locul unde Hans Conrad Schumann, soldat in armata est-germana, a sarit peste sarma ghimpata spre libertate in Berlinul de Vest in a treia zi de constructie a Zidului Berlinului, se afla un teren viran incadrat de doua cladiri. Una dintre ele este inca in constructie, iar in cealalta se afla un birou de unde Simon Schäfer coordoneaza The Factory, unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare destinate start-up-urilor din Berlin. “Acum avem 2.000 mp disponibili. La final, vom avea 16.000 mp. Cum investitorii in proiecte imobiliare nu sunt foarte dornici sa aiba chiriasi start-up-uri, a trebuit sa cream conditii care sa reflecte dinamica acestora: crestere rapida, perioade scurte de inchiriere, companii fara prea mult cash”, spune Schäfer. Pe masa, in fata lui, se afla o macheta a proiectului The Factory Berlin si langa ea o grenada dezamorsata gasita intr-un buncar in timpul sapaturilor pentru fundatia cladirii ce urmeaza a fi construita pe terenul viran descris mai sus. Este ilustrarea perfecta a felului in care istoria veche a Berlinului se impleteste cu cea actuala si viitoare a orasului care anul trecut a depasit Londra ca cel mai important hub de tehnologie european pentru start-up-uri aflate in fazele initiale de dezvoltare.
The Factory este un proiect imobiliar gandit de la inceput pentru startup-uri aflate in faze diferite de dezvoltare. “Asta e diferenta principala fata de alte hub-uri. Nu ne concentram pe o singura faza a start-up-urilor, ci vrem sa avem companii aflate in etape diferite de dezvoltare, pentru a maximize potentialul colaborarii”, adauga Schäfer, antreprenor si fondator al The Factory Berlin.
EUROPA FRAGMENTATA
Este un proiect care nu putea sa vina intr-un moment mai potrivit pentru capitala Germaniei. Ani de zile, intre Silicon Valley si Asia, cu o scurta escala in Israel, a existat un gol important in ecosistemul global al start-up-urilor tech. Londra si Parisul au fost primele metropole europene care au ridicat manusa, reusind sa creeze conditiile pentru cristalizarea unui ecosistem european viabil in domeniul antreprenoriatului digital. Multe start- up-uri europene s-au “copt” la Londra inainte de a trece oceanul spre soarele Californiei, unde sunt atrase in primul rand de mirajul investitorilor cu portofelele doldora de dolari gata sa fie investiti.
“In Silicon Valley e mai usor sa faci rost de bani – poti obtine 5 milioane de dolari intr-o saptamana, daca ai noroc”, spune Thomas Leliveld, CEO al Txtr, companie care a inceput la Berlin ca start-up in domeniul cartilor in format digital si acum este rivala europeana a Amazon pe acest segment, cu operatiuni directe in 17 tari si posibilitatea de a livra continut in 50 de tari. Am discutat cu Leliveld in sediul companiei din Berlin, care in interior mi-a amintit de felul in care arata birourile start-up-urilor din Silicon Valley. Pe dinafara insa, cladirea care gazduieste Txtr alaturi de diverse start-up-uri este veche, cu un lift care mai mult nu functiona si o scara care parea sa fi prins macar al doilea razboi mondial. Din nou m-a frapat aceasta combinatie eclectica intre vechi si foarte nou. Evolutia Txtr demonstreaza dificultatile cu care se confrunta majoritatea start-up-urilor europene, ce decurg in primul rand din specificul pietei de pe Batranul Continent. “E dificil in Europa, fiindca e mai greu sa gasesti finantare, piata e fragmentata, nu doar din punctul de vedere al granitelor sau limbilor vorbite, ci si in ceea ce priveste legislatia. In plus, comportamentele culturale sunt diferite de la o tara la alta”, arata Leliveld. Txtr a muncit mult pentru a construi un catalog de continut foarte mare si divers. Azi, compania are mii de titluri unice, o platforma internationala puternica si aplicatii de eReading pentru toate platformele – iOS, Android, PC, Mac, Windows 8.
Txtr a inceput deja extinderea spre Est, fiind prezenta in Ungaria si Croatia, iar in prezent analizeaza piata din Romania, unde poarta discutii preliminare. De altfel, Thomas Leliveld a venit la intalnire cu un post-it pe care notase numele Elefant.ro si Carturesti, ca fiind principalii jucatori pe piata romaneasca, dar ne-a vorbit si despre eMag. “Nu cunoastem piata romaneasca de carte, dar de asta se ocupa retailerii locali, ei stiu cum sa vanda cartile, noi ne asiguram ca acestea sunt disponibile pe orice dispozitiv”, a spus el. Dupa negocierile cu publisherii si ajustarea continutului disponibil, Txtr poate lansa in una-doua luni o platforma bazata pe cloud in tari ca Romania.
UN NOU POL DE PUTERE
Cand vine vorba despre provocarile start-up-urilor europene, lipsa investitorilor este mentionata aproape mereu pe primul loc. Banii sunt in SUA, unde la fiecare 10 ore o companie e cumparata cu 20-80 de milioane de dolari. Dar este un punct de vedere care incepe sa se schimbe. “Nu sunt de acord ca in Europa sunt mai putini investitori decat in Silicon Valley. Problema nu e reprezentata de investitori, ci de dimensiunile pietei.
Incerc sa conving oamenii sa priveasca Europa ca o piata potentiala unica, dar e inca greu”, spune Simon Schäfer, de la The Factory. Acesta vorbeste despre faptul ca fondurile disponibile se raporteaza intotdeauna la dimensiunile pietei. Astfel, un fond mare de investitii din Germania este de 100-150 de milioane de euro. La Londra, valoarea ajunge pe la 400 de milioane de euro, in timp ce in SUA vorbim de 1,5 miliarde de euro. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, problema nu e disponibilitatea mai mica a banilor, ci faptul ca nu privim Europa ca o piata unica. “Daca vrem un pol de echilibru intre Asia si SUA, trebuie sa ne gandim la Europa ca un intreg. Trebuie sa ne propunem sa avem companii europene care inteleg piata europeana si fac produse pentru aceasta, dupa care sa cautam bani, finantare”, mentioneaza Schäfer.
Interlocutorii nostri din Berlin au vorbit despre faptul ca este oricum gresit sa faci astfel de comparatii intre Silicon Valley si alte orase care au devenit sau devin hub-uri importante in domeniul tehnologiei. “Toata lumea e obsedata sa faca diverse comparatii. Pe mine ma deranjeaza sa fiu intrebat tot timpul daca Berlin sau Stockholm va fi urmatorul Silicon Valley. Fiecare zona e diferita”, spune Knight David, redactor-sef la Silicon Allee, o platform pentru startup- urile berlineze care organizeaza eveni mente de profil, dar are si un site care publica informatii si stiri in engleza despre start-up-urile din Berlin si Germania.
Si Thomas Leliveld, de la Txtr, spune ca Berlinul este diferit de Silicon Valley, are alta atmosfera si comparatiile nu-si au locul. Simon Schäfer este chiar mai radical: “in opinia mea, comparatia dintre Silicon Valley si Londra sau Berlin e o prostie; nu va exista un singur loc care sa rivalizeze cu Silicon Valley, dar Europa ca un tot are aceasta sansa”. El adauga ca important va fi ca hub-urile sa colaboreze si sa gaseasca o identitate europeana pentru ceva similar cu Silicon Valley, dar in niciun caz nu poate fi vorba despre un singur oras. Fondatorul The Factory colaboreaza intens cu mediul universitar din Berlin si nu numai si in prezent deruleaza impreuna cu un grup de profesionisti cu doctorate un proiect care incearca sa determine care sunt principalele dificultati pentru start-up-uri in primele faze de dezvoltare. Proiectul cauta date despre obstacolele aflate in calea unui start-up indiferent de contextul social si domeniul de activitate. Scopul e intelegerea mai buna a situatiei pentru a putea ajuta mai eficient start-up-urile, dar si pentru a putea realiza investitii mai inteligente.
Aici intra in scena din nou diferenta dintre Europa si Silicon Valley. Conceptul de incubatoare si acceleratoare pentru start-up-uri vine din Silicon Valley, dintr-un context si o perioada diferite fata de ce exista acum in Berlin. “In SUA, incubatoarele si accele ratoarele functioneaza fiindca exista multe start-up-uri care trebuie filtrate, pentru a fi gasite cele mai bune – aici nu avem aceasta problema. Aici avem prea putini fondatori de start-up-uri. Din cauza asta trebuie sa facem lucrurile diferit fata de Silicon Valley”, subliniaza Simon Schäfer.
PUTEREA COLABORARII
Atmosfera unica din Berlin este amintita de toti actorii de pe scena start-up-urilor cu care am vorbit in Germania. “Scena de start-up din Berlin e foarte deschisa. Suntem in legatura permanenta, facem evenimente impreuna, schimb de mentori cu celelalte hub-uri locale. E ceva poate specific Berlinului, poate si pentru ca e inca o comunitate tanara. Oamenii se ajuta, fac schimb de informatii, pe viitor s-ar putea face chiar investitii in colaborare”, spune Peter Borchers, fondator al hub:raum, platforma prin care Deutsche Telekom sprijina start-up-uri aflate in fazele initiale de dezvoltare. In prezent, in cadrul hub:raum sunt in Berlin opt investitii directe si 22 de start-upuri intrate in programul de accelerare.
“Foarte important in Berlin e ecosistemul – in fiecare saptamana e cate un eveniment in care ne putem intalni cu alte startup- uri si cu investitori. Lumea spune ca banii sunt inca la München, avem si noi investitori de acolo, dar in Berlin e mai multa actiune, mai multa energie”, arata Silviu Apostu, un roman care a fondat alaturi de colegi germane qLearning, un start-up care ajuta studentii sa invete, aflat in present in incubatorul hub:raum. Colaborarea este, de altfel, esentiala pentru crearea unui ecosistem care sa dea nastere unui hub cu adevarat puternic oriunde, nu doar la Berlin. Fiindca pentru start-up-uri, dincolo de bani, mult mai important este know-how-ul, accesul la oameni care au experienta in a porni businessuri in digital si tehnologie.
Ca partener intr-un fond de investitii, JMES, care a investit in 30 de start-up-uri in ultimii 3 ani, Simon Schäfer a inteles perfect acest lucru, de aceea a pornit The Factory, care nu este doar un proiect imobiliar. “Una dintre concluziile pe care le-am tras a fost ca, inainte de exit-uri si IPO-uri de succes care au generat mult cash pentru fondatori, acestia investesc in alti oameni nu bani, ci knowhow, pun la bataie reteaua lor si alte forme de sprijin. Faptul ca oamenii sunt aproape unii de altii conteaza foarte mult si e mai usor ca oamenii sa se ajute. Asta a fost ideea de la baza The Factory”, spune Schäfer. Initial, The Factory trebuia sa adune doar investitiile JMES intr-un spatiu unde sa poata colabora toti mai bine, dar gasirea proprietatii de langa Zidul Berlinului a dus la dezvoltarea unui nou concept, care sa gazduiasca companii aflate in faze diferite de dezvoltare. Asta este, de altfel, diferenta principala fata de alte hub-uri, fiindca nu se concentreaza pe o singura faza a start-up-urilor, ci cauta companii aflate in etape diferite de dezvoltare, pentru a maximize potentialul colaborarii si schimbul de experienta.
Pentru The Factory Berlin au fost gandite trei tipuri de oferta destinate start-up-urilor. Prima este plata pe statie de lucru/birou, apoi exista oferta pentru spatii mici, de 200 mp, si cea mai mare este de minimum 1.000 mp. Aceste trei dimensiuni sunt potrivite pentru start-up-uri aflate in primele trei faze de dezvoltare – angel stage, seed stage si Series A. Printre chiriasii The Factory Berlin se numara 6Wunderkinder – care in noiembrie 2013 a primit o investitie de 19 milioane de dolari din partea fondui de investitii americani Sequoia, SoundCloud – serviciu similar cu YouTube, doar ca numai pentru zona de audio, LimeMakers – care face imprimare 3D pentru accesorii de iPhone, ZenDesk, dar si platformele de promovare a start-up-urilor Silicon Allee si Tech Open Air Berlin, in timp ce Mozilla se va muta curand.
“S-a creat un climat pentru ca oamenii sa-si poata dezvolta ideile. Si mai bine e ca ideile circula liber. Berlinul e ca un conglomerat de sate, totul e foarte strans unit. Aici exista o concurenta diferita fata de Silicon Valley”, spune Thomas Leliveld, de la Txtr. Entuziasmat in legatura cu atmosfera din capitala germana este si Philipp Kandal, cofondator si CTO al skobbler, care dezvolta aplicatii in zona hartilor digitale si a fost recent achizitionata de americanii de la Telenav pentru 19,2 milioane de dolari cash plus 4,6 milioane de dolari in actiuni. “Cel mai mare avantaj e sprijinul pe care-l poti obtine la un nivel intalnit poate doar in Silicon Valley. Ai acces la profesionisti excelenti, mentori de prima mana, evenimente si, mai ales, la finantare”, arata Kandal. Internationalizarea oricarui proiect este foarte simpla la Berlin, unde poti angaja oameni de orice nationalitate si astfel poti accesa piete din orice tara fara a deschide birouri acolo. “Berlinul e locul perfect de unde sa pornesti la cucerirea lumii”, spune Philipp Kandal.
MAGNETUL BERLINEZ
Spiritul de colaborare in ecosistemul start-up-urilor din Berlin este completat de o atmosfera unica a orasului, care atrage oameni creativi din toata lumea. “Berlinul este un oras extraordinar si incitant, care ofera numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber pentru angajatii nostri, dar si oportunitati de networking”, a declarat pentru Biz unul dintre cei doi cofondatori ai SoundCloud, Eric Wahlforss. Alaturi de Alex Ljung, acesta a plecat din Suedia prin SUA si Europa, dar a decis sa vina in capitala Germaniei pentru a lansa SoundCloud.
“Am ales Berlinul fiindca e un loc extrem de creativ, cu o rezerva excelenta de talente diverse, atat in domeniul software, cat si al artelor si designului”, spune Eric Wahlforss. Astazi, pe SoundCloud se incarca in fiecare minut 12 ore de muzica originala. Recent, compania a atras o noua serie de investitii private de 60 de milioane de dolari, semn ca visul de a deveni un fel de YouTube in zona de audio e pe drumul cel bun. Istoria zbuciumata si interimatul aproape permanent din ultimii 10-15 ani s-au dovedit a fi avantaje pentru capitala germana.
“Berlinul e un start-up in sine si, in plus, a fost mereu un oras international. De asta e mai simplu sa creezi produse internationale aici”, spune Simon Schäfer. Acesta adauga, insa, ca poate cel mai important factor pozitiv este faptul ca, spre deosebire de Paris, care e orasul modei, sau Londra, care are The City – zona financiara –, Berlinul nu are o verticala care sa se remarce. Exista subculturi – moda,arta, muzica, viata de noapte – iar asta stimuleaza creativitatea. “Ai multe sanse sa te inspiri si sa inovezi, dar si sa gasesti usor oameni care gandesc la fel – dai de ei pe strada”, spune fondatorul The Factory. In acelasi timp, Berlinul ca hub pentru start-up-uri este inca in faza de inceput, dar se dezvolta foarte rapid, atragand oameni talentati din toata lumea. Si, cel mai important, vin investitori de pe tot globul, ceea ce inseamna ca situatia investitionala e tot mai favorabila. “Nu e inca la fel de buna ca in alte centre de acest tip, dar e clar ca Berlinul devine un hub global important in zona de start-up-uri”, spune Peter Borchers, de la hub:raum. Nu strica nici faptul ca, in Berlin, chiriile sunt inca mici comparativ cu alte orase germane si, mai ales, europene, ceea ce il face un oras atragator. “Aici costurile sunt mai mici si, cel mai important, e mult mai usor sa atragem talent international.
Orasul e cosmopolit – avem colegi din Marea Britanie, Cehia, care se muta foarte usor, fiindca sunt costuri mici si totul e mai simplu”, subliniaza Silviu Apostu. Si Eric Wahlforss, de la SoundCloud, lauda capitala Germaniei pentru costurile scazute, dar si pentru faptul ca orasul a influentat com – pania sa prin atmosfera care combina intr-un fel unic curentul punk cu cel digital. Peter Borchers considera ca aceste chirii mici sunt un punct pozitiv si negativ: faptul ca e foarte usor sa locuiesti in Berlin ajuta start-up-urile sa fie creative si sa incerce lucruri noi, dar pe de alta parte in hub-uri ca Londra totul e foarte scump si asta ajuta start-upurile sa se miste mai repede. “Berlinul e un oras foarte viu si nu e inca bine definit, ca alte orase din Germania sau din Europa.
Exista mult spatiu liber, atat in lumea reala, cat si in cea virtuala. E un loc foarte atractiv pentru oamenii creativi, fiindca vad ca pot face diferenta, pot schimba lucrurile”, adauga fondatorul hub:raum. Cultura berlineza e foarte deschisa, poti vorbi in engleza cu multa lume, spre deosebire de alte orase din Germania, iar orasul face totul usor pentru creativi. “Berlinul a realizat fuziunea perfecta intre oamenii creativi si cei dedicati stiintelor exacte. Asa cum spunea Steve Jobs, produsele extraordinare sunt create la intersectia dintre tehnologie si arta si cred ca acest spirit exista cu adevarat la Berlin”, spune Philipp Kandal. De remarcat este ca valul de start-up-uri nu e primul care a cuprins Berlinul, oras care dupa cel de-al doilea razboi mondial a ramas, practic, fara industrie. A venit primul val, arta, cand galeriile importante din toata lumea au deschis spatii in Berlin. Au urmat moda si muzica – toate domenii creative foarte valoroase. “Chiar daca nu putem spune ca exista legaturi directe cu start-up-urile, e un aspect foarte important, fiindca si din punct de vedere personal te simti inspirat cand traiesti aici, mai mult decat in alte orase”, arata Peter Borchers.
DESTINATIA BERLIN?
Cand am adus vorba despre start-up-urile romanesti si oportunitatile pe care acestea le-ar putea gasi la Berlin, interlocutorii nostri au avut cateva sfaturi interesante pentru companiile tech din Romania. Simon Schäfer crede ca prezenta start-up-urilor romanesti la Berlin ar fi benefica pentru ca acestea sa invete si sa devina parte a ecosistemului european care se formeaza. “E mai ieftin, mai accesibil si mai cool sa vina la Berlin decat sa se duca la Londra. Dar cred ca e mult mai important ca ecosistemul start-upurilor sa se dezvolte pe plan local”, spune fondatorul The Factory. Acesta sfatuieste start-up-urile sa ramana unde s-au format si sa aiba succes acolo, fiindca este nevoie de mai multe orase care sa aiba astfel de ecosisteme, care sa formeze hub-uri interconectate.
Pentru start-up-urile esteuropene, Berlinul pare locul potrivit. Nu e prea departe geografic si ofera o piata mai mare, iar chiriile sunt inca mici. “Berlinul e un prim pas bun. Cred ca, daca vrei sa faci o companie importanta, relevanta pentru investitori mari, trebuie sa mergi cu ea pe plan international, trebuie s-o gandesti de la inceput asa. O poti face mai bine cand ai o baza mare, mai mare decat tara de origine”, este de parere Peter Borchers, de la hub:raum. Philipp Kandal, cofondator si CTO al skobbler, este un bun cunoscator al start-up-urilor romanesti, intrucat are birouri in Cluj-Napoca pentru compania sa. Acesta recomanda oricarui start-up sa mearga la Berlin pentru o perioada, dar nu neaparat sa se mute acolo. “In Romania, exista ingineri extrem de inteligenti la costuri mai mult decat rezonabile, si asta poate fi un avantaj decisive pentru un start-up romanesc”, spune Kandal. De altfel, el este coorganizator al evenimentului Start-up Weekend, ce va avea loc la Cluj-Napoca intre 28 februarie si 2 martie, care va aduce mentori din zona de start-up atat din Romania, cat si din Berlin. Philipp Kandal a mai investit intr-un start-up romanesc, Squirrly, care face optimizare pentru motoarele de cautare (SEO)
Citeste si:
