Ioana Teleanu, AI-R Design Studio: Puterea AI-ului în design

Ioana Teleanu, AI-R Design Studio: Puterea AI-ului în design

Reading Time: 10 minute

Ioana Teleanu este lider în design și speaker în domeniul inteligenței artificiale, conectând lumea AI cu cea a experienței umane. Ca prim designer pentru AI la Miro, și anterior designer la Clipboard AI — câștigător al premiului TIME Best Invention 2023 — aduce expertiză reală de produs în tot ceea ce face. Conduce AI-R Design Studio și îi învață pe designeri cum să navigheze peisajul AI prin cursul „AI for Designers”, unul dintre cele mai populare de la Interaction Design Foundation. Împărtășește perspective unei comunități de peste 300.000 de urmăritori prin UX Goodies, podcastul Honest UX Talks și newsletterul AI Goodies — iar cel mai recent, prin cartea sa Surviving Design, un ghid despre carierele în design la intersecția cu tehnologia.

Cum ai făcut trecerea de la comunicare, PR & management la UI & UX design?

A fost o tranziție organică, mai degrabă lentă decât un salt brusc. Am studiat Management la ASE și Comunicare & PR la SNSPA, iar cariera mea a început la ING Bank, unde am trecut prin mai multe roluri – de la Customer Care la Executive Assistant al CEO-ului. În acea poziție am învățat foarte mult despre cum funcționează o organizație mare, cum comunici cu oameni foarte diferiți și cum navighezi relații complexe. Când s-a format echipa de UX în cadrul ING, am simțit imediat că acolo era locul meu, practic am descoperit cariera pe care mi-o doream dar nu știam că există.

Am început să citesc tot ce prindeam despre UX, am făcut cursuri, am experimentat pe cont propriu și, în cele din urmă, am obținut un apprenticeship care mi-a deschis ușa. Din 2015 am devenit designer full-time. Privind în urmă, backgroundul în comunicare și management nu a fost un dezavantaj, a fost un catalizator, pentru că UX design nu e doar despre ecrane frumoase, ci despre înțelegerea oamenilor, facilitarea conversațiilor și navigarea organizațiilor. Exact lucrurile pe care le învățasem deja.

În 2025 ai fost speaker la o serie de evenimente foarte importante la nivel internațional și local. Care ai spune că au fost cele care ți-au marcat cel mai mult cariera și de ce?

Primul meu talk în străinătate, in-person, a fost în 2023 în New York, unde am împărțit scena cu oameni pe care îi admiram de la ceea ce părea o distanță de nerecuperat – Rand Fishkin, Chris Do, etc. În 2024 am ajuns pe scena SXSW cu un solo talk de o oră, și acela iar a fost un moment absolut semnificativ în istoria personală.

2025 a fost însă un an de referință pentru mine ca speaker. Am urcat pe scenă la TED AI Vienna, unde am participat la un panel despre AI ca material de design; a fost un moment cu greutate, pentru că TED înseamnă credibilitate globală și audiențe care nu sunt neapărat din tech. Am vorbit și la ITX Product + Design Conference în Rochester, New York, la Interface în Quebec City, Canada, și la alte conferințe prin Europa. Fiecare eveniment a avut energia lui, dar ce m-a marcat cel mai mult a fost diversitatea audiențelor, care m-a forțat să rafinez mesajul și să fac ideile accesibile dincolo de bula designului.

Local, How to Web rămâne un eveniment care mă bucură de fiecare dată, e locul unde comunitatea românească de tech se adună cu energie și curiozitate autentică. Și am vorbit anul trecut la Unfinished Festival, un eveniment pe care îl ador, unde am avut parte de un public superb, o atmosferă filosofică cu un puternic impact cultural.

Cum le alegi și cum te pregătești pentru fiecare dintre ele?

Aleg evenimentele în funcție de trei criterii: audiența (vreau să ajung la oameni care chiar pot schimba ceva cu ce învață de la mine), calitatea curatorială (contează mult cum e gândit programul, să fie coerentă prezența mea în el) și impactul personal (simt că anumite conferințe mă forțează să gândesc mai departe și mai profund). Și, ca să fiu complet sinceră, și din instinct, vibe, oraș, calendar etc. Pregătirea e un proces mișto, îmi place de fiecare dată foarte mult. Nu refolosesc niciodată același talk identic, adaptez mereu conținutul la audiența specifică, dar sunt forțată și pentru că AI este un spațiu care se transformă accelerat și ceea ce era valabil în martie probabil în aprilie nu va mai fi. Încep cu câteva săptămâni înainte, cercetez participanții, mă gândesc ce întrebări ar avea ei, ce probleme reale încearcă să rezolve. Construiesc narativa ca pe un story arc, și încerc să îmi extrag cele mai bune idei, chiar și cele puțin inaccesibile și mie însămi și să le mut din abstract în concret. Le consolidez apoi cu cele mai recente schimbări (salturi mai bine-zis) din spațiul tehnologic și de design. Și apoi, repet, repet, repet.

Perspectiva mea este că ești mai cunoscută la nivel internațional decât în România. Așa este? Dacă da, de ce crezi că este un interes mai mare la nivel internațional?

E o observație corectă, și am reflectat mult asupra acestui aspect. Cred că sunt câțiva factori. În primul rând, conținutul meu a fost de la început în engleză, UX Goodies, podcast-ul, cursurile, totul a fost creat pentru o audiență globală. Asta a însemnat că am crescut organic în ecosistemul internațional de design și tech. În al doilea rând, piața de UX și AI Design e mult mai matură în Vest. Există un apetit mai mare pentru subiecte de nișă, pentru conversații profunde despre cum designul influențează AI-ul și invers. În România, designul digital e încă perceput de multe ori ca „ceva vizual”: o execuție, nu o strategie. Și mai e un aspect cultural: în România există uneori o reticență în a avea încredere în sursele locale. Noi ne uităm foarte mult în afară, dar nu întotdeauna ne oprim să vedem ce avem acasă. Îmi doresc ca asta să se schimbe, și chiar lucrez activ la asta, prin Spațiu, proiectul meu de coworking și evenimente fizice despre design, comunitate, cultură tech, prin tot ce fac aici.

Ai început cu UI & UX Design și ai crescut un cont de Instagram puternic bazat pe sfaturi și educație în domeniu, care a crescut rapid și continuă să o facă. Cum au fost începuturile aici și ce îți dorești pentru viitor de la UX Goodies?

UX Goodies a început simplu: voiam să-mi structurez propriile cunoștințe și să le împărtășesc într-un format accesibil. Am început să postez tips vizuale, mini-lecții de UX, lucruri pe care le-aș fi vrut eu să găsesc când învățam. Nu era o strategie de growth, era nevoia mea de a procesa ceea ce învățam. Dar a rezonat semnificativ. Comunitatea a crescut la peste 240.000 de followeri, iar ce mă bucură cel mai mult nu sunt cifrele (a fost drăguț în primul an, ce-i drept, în fiecare zi mă trezeam și mă miram că am mai adunat +500 followers peste noapte), ci mesajele pe care le primesc: oameni care au făcut tranziția în UX datorită unui post, designeri care au aplicat recomandările mele și au văzut rezultate, studenți din țări unde nu au acces la educație formală în design. Pentru viitor, vreau ca UX Goodies să evolueze dincolo de Instagram. Viziunea e de a construi un ecosistem complet de educație și comunitate: cursuri, conținut long-form, evenimente, un spațiu fizic și digital unde designerii și creativii să crească împreună. Am început deja cu cursul „AI for Designers” pe Interaction Design Foundation și cu Spațiu.

Care ai spune că sunt în continuare aspectele mai puțin înțelese și cunoscute despre UX și UI în România, printre clienți?

Aș zice că sunt trei neînțelegeri frecvente. Prima: UX = UI (user experience vs user interface). Foarte mulți clienți din România încă echivalează UX-ul cu „cum arată” un produs, nu cu „cum funcționează” sau „de ce funcționează așa”. UX-ul e strategie, cercetare, arhitectură de informație, intenționalitate, până la urmă producem chiar artefacte culturale prin tehnologie uneori, influențăm modul în care oamenii experimentează lumea digitală. Este mult mai mult decât „pixelii de pe ecran, să fie drăguți”. A doua: designul e un cost, nu o investiție. Se taie din bugetul de design primul. Nu se înțelege că un UX nefericit costă exponențial mai mult în suport, retenție scăzută și feature-uri pe care nimeni nu le folosește.

A treia, și poate cea mai subtilă: designul se face „la final”. Echipele de design sunt chemate după ce deciziile de produs au fost deja luate, să „facă frumos”. Designul strategic, cel care influențează ce se construiește, nu doar cum arată, e încă rar în companiile românești. Vestea bună e că se schimbă, încet. Generația nouă de fondatori și product manageri înțelege valoarea designului și conversația în spațiul local a evoluat mult.

Ce a reprezentat pentru tine câștigarea premiului de „Best Innovation of 2023″ oferit de Time Magazine pentru Clipboard AI?

A fost un moment un pic suprarealist, dar chiar dacă are o valoare personală importantă trebuie să subliniez că a fost meritul unei echipe întregi de oameni talentați și foarte adânc conectați la tehnologie, eu am contribuit cu o bucățică la acest succes.

Clipboard AI a fost primul produs AI la care am lucrat, în cadrul UiPath. Am lucrat cu o pasiune totală la el, am patentat două elemente de design, am învățat foarte mult despre AI și tehnologie și a fost cea mai mișto experiență de produs din cariera mea. Când Time Magazine l-a inclus în lista „Best Inventions of 2023”, am simțit o validare enormă, nu pentru mine personal, ci pentru ideea că designul chiar contează în produsele AI. A fost și un moment de vizibilitate care mi-a deschis uși pe care nu le anticipasem: invitații la conferințe, conversații cu echipe de produs din toată lumea, oportunități de consulting. Dar cel mai important, mi-a confirmat că merită să te lupți pentru design de calitate în AI, chiar dacă AI-ul e „non-deterministic”, imprevizibil, haotic, „un pic sloppy” etc. Sau mai ales din aceste motive.

Discuți despre integrarea AI-ului in design. Cum ai spune că este România la nivel de adopție și înțelegere comparată cu alte țări europene și de ce?

Cred că o comparație mai interesantă este între Europa, incluzând România, și SUA. Mă fascinează decalajul pe care îl produce birocrația. Admir preocupările pentru etică, siguranță și securitate pe care le au diferite instituții din Uniunea Europeană. În SUA, aceste preocupări apar uneori mai degrabă performativ, la nivel de marketing.

Însă există și un revers: frânele birocratice și lipsa unui sistem care să încurajeze apariția unor soluții AI robuste la nivel european. Pentru că unul dintre ingredientele necesare progresului tehnologic, în condițiile actuale, este viteza de experimentare, dezvoltare și implementare. Iar în UE această viteză este încetinită la nivel sistemic. Ceea ce vine și cu lucruri bune, dar și cu lucruri rele.

În România există mult apetit pentru implementări în zona de AI. Am lucrat cu diferite companii în calitate de consultant și educator AI și pot spune că am fost frecvent surprinsă de cât de la curent erau angajații cu diverse tehnologii și tool-uri.

Am întâlnit constant curiozitate, inteligență și informație în România. Cred că există în continuare mult potențial neexploatat în spațiul local, iar prin AI-R Studio și prin eforturile mele de consultanță încerc să activez o parte din aceste posibilități de creștere și dezvoltare în interiorul companiilor.

Cum a evoluat AI-ul în zona de UX în ultimul an și ce așteptări ai pentru viitor?

A evoluat impresionant de mult și e greu pentru toți designerii să țină pasul cu toate feature-urile, capabilitățile, tool-urile etc. Săptămâna trecută am fost invitată în San Francisco, la Google I/O, într-un grup special de Builders, și mi-am dat seama că, dacă acum câțiva ani AI apărea la nivel de UX mai ales în mod invizibil — navigare pe Waze, recomandări de playlist-uri pe Spotify, sisteme de recomandare, feed-uri personalizate, Netflix, Facebook etc. — acum devine o extensie a fiecărui lucru pe care îl facem pe o suprafață digitală.

Două exemple recente de la Google I/O sunt Generative UI în Google Search și Universal Cart:

Generative UI în Google Search înseamnă că oricine va putea genera mici aplicații, mici tool-uri, pentru nevoi foarte personale și specifice. Ceea ce numim acum vibe-coding, dar democratizat la nivel de Google Search. Deci, da, părinții noștri vor vibe-coda.

Apoi este conceptul de Universal Cart, care aduce în viața noastră un fel de agent de cumpărare: adună intențiile noastre de shopping într-un singur coș, consolidează produsele și ne ajută să le găsim la cel mai bun preț, cu promoții, alternative și optimizări.

Acestea sunt doar două exemple, dar am putea umple multe reviste cu felurile în care AI se integrează deja în experiențele noastre digitale. Uneori fericit, alteori poate chiar deranjant. Dar trebuie să ne amintim că vorbim despre o tehnologie nouă, căreia îi va lua niște ani buni să ajungă la maturitate, inclusiv la nivel de design.

Pentru viitor, eu cred că nu vom mai avea aplicații în sensul clasic. Vom avea un asistent AI care produce soluții în funcție de ceea ce anticipează, primește și învață de la noi.

Nu știu cum să exprim perfect asta în română, dar poate cel mai aproape ar fi: viitorul este software personalizat. Sau, mai aproape de sensul original: the future is personal software.

Ai fost și angajată, ai lucrat și pe cont propriu. Care ai spune că este acum poziționarea care ți se potrivește cel mai mult?

Am trecut prin mai multe ipostaze: am fost angajată la ING, la UiPath, la Miro, am lucrat freelance, am co-fondat Mento Design Academy, am construit UX Goodies, acum conduc AI-R Design Studio. Fiecare etapă m-a învățat ceva diferit. Acum, ceea ce mi se potrivește cel mai bine e un model hibrid: consultanță și proiectele proprii. Prin AI-R Design Studio fac consultanță cu companii care construiesc produse AI sau au produse existente pe care vor să le facă „inteligente” cu un strat de AI / agentic etc. — vin în echipele lor, creez structuri, framework-uri, și o platformă pentru a experimenta cu tehnologiile.

Și în paralel, am libertatea să construiesc ce vreau — UX Goodies, cursuri, Spațiu, cartea. Nu mă mai definesc printr-un singur rol. Sunt designer, educator, speaker, consultant, creator, fondator, și toate aceste identități se hrănesc reciproc. Săptămâna trecută am avut chiar și vernisajul primei expoziții de fotografie, până în iunie-iulie poate fi văzută la Artichoke Social House.

Consultanța îmi dă perspective reale din industrie pe care le transform în educație. Educația îmi dă vizibilitate care atrage proiecte de consultanță. E un ecosistem acum și sunt foarte fericită și productivă în centrul lui.

Ai lansat Spațiu, un co-working space pentru designeri și creativi. Ce îți dorești pentru primul an?

Spațiu a pornit dintr-o nevoie pe care am simțit-o personal: designerii și creativii care lucrează remote sau freelancing din București sunt izolați de infrastructură (sau lipsa ei). Avem co-working spaces generice, avem cafenele, dar nu avem un spațiu construit specific pentru întâlnirile și nevoile oamenilor creativi care nu sunt parte dintr-o echipă sau lucrează solitar. Pentru primul an, îmi doresc trei lucruri. Primul: să construiesc o comunitate reală, nu doar un spațiu fizic — oameni care vin nu doar pentru birou, ci pentru conversații, colaborări, feedback, inspirație. Al doilea: să organizez evenimente regulate — workshop-uri, design critiques, talk-uri intime, sesiuni de co-creation. Al treilea: să demonstrez că un astfel de model e sustenabil în România. Dar dincolo de obiectivele concrete, Spațiu e un experiment de generozitate: ce se întâmplă când pui oameni creativi împreună, într-un mediu gândit pentru ei, și le dai libertatea să se conecteze?

Anul acesta ai lansat și prima ta carte – Surviving Design. Ce ar trebui să știe cei interesați despre ea și unde o pot găsi?

Surviving Design e cartea pe care mi-aș fi dorit-o eu în diverse momente dificile din carieră. Nu e un manual tehnic de design, e un ghid de supraviețuire pentru designeri și creativi care se simt dezorientați în industria tech modernă. Am scris-o în mare parte din experiență personală, din zece ani de muncă în design și AI. Abordez subiecte despre care puțini vorbesc deschis: sindromul impostorului, burnout-ul, layoff-urile din jurul meu, oboseala de AI, cum îți echilibrezi ambiția cu viața reală, cum găsești sens într-o industrie care se schimbă constant. E parte memoir, parte field guide: conține eseuri personale, dar și exerciții practice, prompturi de reflecție, instrumente concrete pe care le poți aplica imediat. Am vrut să fie o carte pe care o citești cu creionul în mână. Cartea e disponibilă la Cărturești și pe Amazon, atât în format fizic cât și digital. Și dacă vreți varianta semnată personal de mine, poate fi comandată de pe survivingdesign.life.