Nicoleta Radu, PADROM: Reziliență pentru viitor

Nicoleta Radu, PADROM: Reziliență pentru viitor

Reading Time: 9 minute

Asigurările trec prin una dintre cele mai profunde transformări din ultimele decenii, cu presiuni din zona schimbărilor climatice și schimbări radicale aduse de tehnologie. Nicoleta Radu, Directorul General al PADROM, ne spune cum se pregătește organizația pe care o conduce pentru aceste noi provocări.

Cum evoluează PADROM în acest an și ce estimări aveți pentru a doua jumătate a lui 2026?

2026 este, pentru PADROM, un an care ne confirmă că perseverența și colaborarea dau rezultate. După multă muncă și multe eforturi susținute, începem să vedem efectele unor măsuri implementate în ultimii doi ani.

Am depășit pragul de 2,5 milioane de polițe active și am atins cel mai ridicat grad de cuprindere din istoria sistemului. Desigur, această cifră este importantă, dar ceea ce mă bucură cu adevărat este că ea reflectă o schimbare de mentalitate. Nu este rezultatul unei singure măsuri, ci al unui efort comun. Se vede contribuția autorităților locale, a brokerilor, a asigurătorilor, efectele modificărilor legislative și, poate cel mai important, faptul că vorbim tot mai des despre riscurile naturale și despre nevoia de protecție financiară.

În același timp, rămânem cu picioarele pe pământ. România are astăzi peste 10 milioane de locuințe, iar aproximativ trei sferturi dintre ele sunt încă neasigurate împotriva dezastrelor naturale. Asta înseamnă că fiecare pas înainte contează, dar și că mai avem foarte mult de construit.

Privesc cu încredere către a doua parte a anului și mă aștept ca această tendință de creștere să continue, mai ales în comunitățile în care autoritățile locale se implică activ și înțeleg că informarea este la fel de importantă ca aplicarea legii. Am văzut în repetate rânduri că acolo unde există dialog, colaborare și consecvență, oamenii răspund pozitiv și aleg să își protejeze locuințele.

Din punctul meu de vedere, următorul pas este unul firesc: să transformăm conștientizarea într-un obicei. În ultimii ani, dezastrele naturale au făcut ca tot mai mulți oameni să înțeleagă cât de vulnerabili putem fi. Acum este momentul ca această înțelegere să se transforme într-o decizie luată din timp, din grijă pentru familie și pentru viitor, nu doar ca reacție la un eveniment dramatic.

Mi-aș dori ca, în timp, asigurarea locuinței să fie privită la fel de firesc ca orice altă măsură prin care avem grijă de casa noastră. Pentru că, în fond, nu asigurăm doar o clădire, ci liniștea și stabilitatea celor care locuiesc în ea.

Sunt românii mai conștienți de necesitatea asigurărilor în caz de dezastre naturale? Cum reușiți să le comunicați beneficiile acestui tip de asigurări?

Da, observ o schimbare față de acum câțiva ani. Românii sunt mai atenți la riscurile naturale și mai interesați de modul în care își pot proteja locuința. De fiecare dată când are loc un cutremur resimțit puternic sau o comunitate este afectată de inundații, vedem o creștere imediată a interesului: oamenii caută informații, cer oferte și vor să înțeleagă ce acoperă o poliță.

Însă interesul de moment nu înseamnă întotdeauna o schimbare de comportament. Trăim într-o perioadă în care suntem bombardați zilnic cu informații, iar atenția noastră se mută foarte repede de la un subiect la altul. După câteva săptămâni, preocuparea pentru protecția locuinței lasă loc altor teme de actualitate, chiar dacă riscurile rămân aceleași.

De aceea, rolul nostru este să menținem această conversație vie și în perioadele de normalitate. Cultura protecției nu se construiește în timpul unui dezastru, ci înaintea lui. Oamenii au nevoie de timp pentru a înțelege riscurile, pentru a pune întrebări și pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.

Acesta este motivul pentru care lucrăm alături de autoritățile locale, de brokeri, de companiile de asigurări și de partenerii noștri instituționali. Investim constant în campanii de informare și educație financiară, în proiecte precum ReExpoziția, ReExpo4Kids sau Romania Educata Financiar și în comunicare digitală, astfel încât mesajele despre prevenție să ajungă la cât mai mulți oameni.

Poate cel mai important mesaj pe care încercăm să îl transmitem este că o asigurare nu se cumpără pentru că un dezastru este iminent, ci pentru că impactul unui astfel de eveniment poate depăși capacitatea unei familii de a se redresa singură. Ne dorim ca oamenii să privească polița PAD dincolo de obligația prevăzută de lege și să o înțeleagă ca pe unul dintre cele mai accesibile instrumente prin care își pot proteja locuința, economiile și, în cele din urmă, liniștea familiei.

Cum se echilibrează nevoia de accesibilitate a poliței PAD cu cerințele stricte de solvabilitate și reasigurare?

Poate cea mai mare provocare pentru noi este tocmai găsirea echilibrului dintre accesibilitate și siguranță financiară. Nu este un exercițiu simplu și nici unul care se încheie vreodată. O societate se schimbă, riscurile evoluează, costurile dezastrelor cresc, iar cerințele de solvabilitate și de reasigurare devin tot mai exigente. În acest context, trebuie să luăm permanent decizii care să păstreze acest echilibru delicat.

Pe de o parte, ne dorim ca polița PAD să rămână accesibilă pentru cât mai mulți români, pentru că o asigurare își îndeplinește misiunea doar atunci când oamenii și-o permit. Pe de altă parte, avem responsabilitatea de a garanta că, atunci când se produce un cutremur major sau o inundație devastatoare, vom avea resursele necesare pentru a plăti despăgubirile promise. Acest lucru înseamnă capital adecvat, respectarea unor cerințe stricte de solvabilitate și un program de reasigurare construit împreună cu unii dintre cei mai puternici reasigurători din lume.

O poliță foarte ieftină, dar incapabilă să răspundă după un dezastru, nu oferă protecție reală. În același timp, o poliță perfect sigură, dar inaccesibilă pentru o mare parte a populației, nu își îndeplinește misiunea socială. De aceea, fiecare decizie pe care o luăm urmărește același obiectiv: să oferim românilor atât accesibilitate, cât și încrederea că promisiunea făcută astăzi va putea fi onorată atunci când va conta cel mai mult.

În asigurări, adevărata provocare nu este să alegi între accesibilitate și solvabilitate. Provocarea este să nu renunți niciodată la una pentru a o obține pe cealaltă. Cred că acesta este, de fapt, testul maturității unui sistem de protecție împotriva dezastrelor și responsabilitatea pe care PADROM și-o asumă în fiecare zi.

Care sunt cele mai importante tendințe care vor influența piața asigurărilor în următorii ani și cum se pregătește PADROM pentru acestea?

Asigurările trec prin una dintre cele mai profunde transformări din ultimele decenii. Schimbările climatice cresc frecvența și severitatea fenomenelor naturale, urbanizarea și concentrarea valorilor în orașe amplifică expunerea, iar tehnologia schimbă rapid modul în care evaluăm riscurile și interacționăm cu oamenii. În același timp, așteptările clienților sunt tot mai mari: își doresc soluții simple, digitale și rapide, dar și certitudinea că, atunci când au nevoie, cineva va fi acolo pentru ei.

Pentru PADROM, toate aceste tendințe înseamnă un singur lucru: trebuie să fim pregătiți înainte ca riscurile să se materializeze, nu după. De aceea investim permanent în consolidarea capacității noastre financiare, în dezvoltarea programului de reasigurare, în digitalizare și în instrumente moderne de analiză a riscurilor. Dar la fel de important este să investim în educație și în construirea unei culturi a prevenției. Putem avea cele mai performante modele și cea mai solidă protecție financiară, însă ele își ating scopul doar dacă oamenii înțeleg de ce este important să fie protejați.

Cred că, în viitor, diferența nu o vor face doar companiile care plătesc despăgubiri rapid, ci cele care reușesc să construiască încredere înainte de producerea unui dezastru. Încrederea va deveni cea mai valoroasă resursă a industriei noastre.

La PADROM, nu ne pregătim doar pentru următorul eveniment natural. Ne pregătim pentru următoarea generație de români care trebuie să trăiască într-o societate mai rezilientă. Pentru că adevărata măsură a succesului nostru nu este câte polițe emitem, ci câți oameni vor putea să își reconstruiască viața atunci când natura îi pune la încercare.

Digitalizarea transformă rapid industria financiară. Cum contribuie PADROM la modernizarea proceselor din domeniul asigurărilor și ce proiecte aveți în această direcție?

Cea mai mare schimbare nu este, de fapt, tehnologia, ci modul în care s-au schimbat așteptările oamenilor. Astăzi avem un consumator care își dorește servicii rapide, simple și intuitive. Este obișnuit să rezolve aproape orice de pe telefon, în câteva minute, iar această așteptare se reflectă firesc și în relația cu asigurările. Acest comportament schimbă direcția în care evoluează întreaga industrie și ne obligă să fim mai agili, mai deschiși către inovație și să adoptăm noile tehnologii.

În același timp, pentru noi, digitalizarea nu este un scop în sine. Tehnologia este doar un mijloc prin care putem face asigurarea mai accesibilă și mai ușor de înțeles. Obiectivul nostru rămâne același: să creștem încrederea in acest tip de protecție, si implicit, gradul de protecție a locuințelor și să aducem cât mai mulți români în sistemul de asigurare.

În ultimii ani am investit constant în această direcție. Proprietarii își pot verifica online existența și valabilitatea poliței PAD, pot accesa informații actualizate prin Harta PAD, iar autoritățile locale au acces direct la datele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege. Totodată, aplicația Daune PAD simplifică notificarea și gestionarea daunelor, iar integrarea digitală cu asigurătorii parteneri face procesele mai rapide și mai eficiente.

Un alt moment important în acest an a fost noua identitate: PADROM. Am urmărit să construim o experiență digitală mai clară, mai intuitivă și mai apropiată de utilizatori, astfel încât informațiile și serviciile să fie accesate cât mai ușor.

Privind înainte, cred că următorul pas este integrarea asigurărilor în ecosistemele digitale pe care oamenii le folosesc deja în viața de zi cu zi. Fie că vorbim despre aplicații bancare, platforme de plăți sau servicii publice digitale, accesul la protecția locuinței trebuie să devină cât mai simplu și mai natural.

Digitalizarea are însă și o miză strategică. Ea ne permite să gestionăm mai eficient volume mari de informații, să reducem birocrația și să reacționăm mai rapid atunci când un dezastru afectează un număr mare de locuințe. Într-un sistem precum PADROM, construit pentru a răspunde riscurilor catastrofale, tehnologia și eficiența operațională sunt la fel de importante ca soliditatea financiară a sistemului.

Ce oportunități identificați în utilizarea inteligenței artificiale, automatizării și analizei datelor în industria asigurărilor și cum le valorifică PADROM?

Inteligența artificială și analiza datelor au potențialul de a schimba profund industria asigurărilor, însă cred că suntem abia la începutul acestei transformări. Multă lume asociază AI-ul cu automatizarea relației cu clientul, dar impactul real este mult mai larg. Vorbim despre capacitatea de a analiza volume uriașe de date, de a identifica tipare care nu sunt vizibile la prima vedere și de a lua decizii mai rapide și mai bine fundamentate.

În zona asigurărilor de locuință, aceste instrumente pot contribui la o înțelegere mai bună a expunerii la risc, la modelarea scenariilor de catastrofă și la estimarea mai precisă a impactului unor evenimente extreme. Cu cât înțelegem mai bine riscurile, cu atât putem construi sisteme mai solide și mai eficiente.

Văd un potențial important și în zona operațională. În cazul unui eveniment major, viteza cu care poți procesa informațiile, prioritiza solicitările și aloca resursele potrivite poate face o diferență semnificativă. Aici, automatizarea și inteligența artificială pot deveni instrumente valoroase.

În același timp, cred că există un aspect pe care merită să îl păstrăm în permanență în perspectivă. Inteligența artificială nu apare și nu evoluează de una singură. În spatele fiecărui algoritm se află inteligența umană – oameni care definesc obiectivele, aleg datele, stabilesc regulile și își asumă responsabilitatea pentru modul în care această tehnologie este folosită. Din acest motiv, cred că viitorul nu trebuie modelat de inteligența artificială, ci de inteligența umană, de valorile și discernământul celor care o creează și o utilizează.

Asigurările sunt, în esență, o industrie a încrederii. Tehnologia poate accelera procesele, poate reduce birocrația și poate îmbunătăți experiența utilizatorului, însă deciziile care au impact asupra oamenilor și comunităților vor continua să aibă nevoie de judecată profesională, responsabilitate și intervenție umană.

Cel mai probabil, viitorul nu va aparține nici exclusiv oamenilor, nici exclusiv algoritmilor, ci combinației inteligente dintre cele două. Inteligența artificială ne va ajuta să luăm decizii mai bune și mai rapide, dar direcția în care mergem, principiile care ne ghidează și responsabilitatea pentru aceste decizii trebuie să rămână întotdeauna profund umane.

În opinia mea, viitorul nu trebuie modelat de inteligența artificială, ci de inteligența, caracterul și responsabilitatea oamenilor care o creează și o folosesc.

Care este viziunea dumneavoastră pentru dezvoltarea PADROM în următorii ani și ce obiective strategice aveți în ceea ce privește consolidarea poziției companiei pe piața asigurărilor?

Când mă gândesc la viitorul PADROM, mă gândesc, înainte de toate, la oamenii pe care îi protejăm și la responsabilitatea pe care o avem într-o țară atât de expusă riscurilor naturale. Misiunea noastră nu înseamnă doar administrarea unui sistem de asigurare, ci contribuția la construirea unei Românii mai reziliente – o Românie în care oamenii își pot reconstrui viața mai repede după un dezastru și pot privi viitorul cu mai multă încredere.

Desigur, unul dintre obiectivele noastre rămâne creșterea gradului de cuprindere. Astăzi avem peste 2,5 milioane de locuințe protejate prin polița PAD, cel mai ridicat nivel din istoria sistemului. Este un progres care ne bucură, dar nu este destinația noastră finala. Atât timp cât milioane de familii rămân vulnerabile în fața unui cutremur, a unei inundații sau a unei alunecări de teren, știm că mai avem mult de făcut.

Cred însă că următorii ani vor schimba însăși conversația despre asigurări. Nu vom mai vorbi doar despre existența unei polițe, ci despre reziliență – despre capacitatea unei familii, a unei comunități și, în cele din urmă, a unei țări de a se ridica rapid după un eveniment major. Iar aceasta este direcția în care construim viitorul PADROM.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, continuăm să consolidăm doi piloni esențiali ai sistemului: capacitatea financiară și capacitatea operațională.

Programul nostru de reasigurare a depășit, pentru prima dată, pragul de 2 miliarde de euro. Dincolo de valoarea în sine, această bornă transmite un mesaj important: comunitatea internațională de reasigurare are încredere în modelul construit de PADROM și în capacitatea noastră de a proteja România în fața unor dezastre majore. Pentru noi, aceasta înseamnă siguranța că vom putea onora promisiunea făcută fiecărui asigurat chiar și în cele mai dificile scenarii. În același timp, continuăm să dezvoltăm permanent capacitatea noastră operațională, astfel încât, în cazul unui eveniment catastrofal, să putem gestiona rapid și eficient un volum excepțional de dosare de daună. Pentru că adevărata valoare a unui sistem nu se vede în perioadele liniștite, ci în momentele în care oamenii au cea mai mare nevoie de el.

Vom continua, de asemenea, investițiile în digitalizare și simplificarea accesului la serviciile noastre. Cred că tehnologia este cu adevărat valoroasă atunci când îi ajută pe oameni, când reduce birocrația, oferă claritate și face lucrurile mai simple într-un moment în care viața lor este deja suficient de complicată.

Dar, poate mai presus de orice obiectiv strategic , îmi doresc ca PADROM să fie perceput ca un partener de încredere al românilor. Un partener care este pregătit înainte de producerea unui dezastru și care rămâne alături de oameni atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin.

În definitiv, succesul nostru nu se măsoară doar în numărul de polițe emise sau în valoarea despăgubirilor plătite. Se măsoară în numărul familiilor care reușesc să își reconstruiască locuința și să își recapete liniștea după unul dintre cele mai dificile momente din viața lor. Acesta este sensul muncii noastre. Si aceasta misiunea noastră: să îi ajutăm pe oameni să meargă mai departe.

Îmi doresc ca ziua în care România va trece prin următorul mare dezastru să nu fie ziua în care vom descoperi cât de vulnerabili suntem, ci ziua în care vom demonstra cât de bine ne-am pregătit împreună.

În cele din urmă, nu vom fi definiți de dezastrele pe care nu le-am putut evita, ci de felul în care ne-am pregătit să le înfruntăm. Iar dacă vom lăsa în urmă o Românie mai rezilientă, mai bine pregătită și mai solidară, atunci vom ști că ne-am îndeplinit cu adevărat misiunea.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 408 (15 iulie – 15 august 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.