Michael Horodniceanu, românul care a modernizat și extins metroul din New York

Michael Horodniceanu, românul care a modernizat și extins metroul din New York

Are pe mana 17 miliarde de dolari si o misiune pe masura. Michael Horodniceanu, presedinte la MTA Capital Construction, schimba la fata metroul din orasul american, pritr-un proiect a carui magnitudine nu mai fost atinsa in New York de mai bine de 75 de ani.

Sub orasul care nu doarme niciodata, Michael Horodniceanu nu doar traieste visul american, ci il si  construieste. Ca presedinte al Metropolitan Transport Authority Capital Construction (MTACC), este pe cale sa transforme in realitate un vis mai vechi al tuturor rezidentilor marelui oras. In orele de varf, singura alternativa la traficul greoi din Manhattan este metroul. Dar, intr-o zi lucratoare, trei linii de metrou care strabat Lexington Avenue trebuie sa faca fata la mai bine de 1,8 milioane de pasageri, mai mult decat aduna intreaga retea subterana din Boston, Chicago si San Francisco la un loc.

Aici intervine Horodniceanu. Romanul are pe mana 17 miliarde de dolari si misiunea de a schimba fata orasului si mai ales sistemul public de transport subteran, unde nu au mai fost facute investitii de aceasta amploare de peste 75 de ani. Romanul supervizeaza lucrarea la un nou tronson subteran care va strabate o parte din districtul Manhattan, de-a lungul Second Avenue, bulevard paralel cu Lexington Avenue. Proiectul a fost impartit in patru faze; prima dintre acestea, al carei cost se ridica la 4,45 miliarde de dolari, va fi terminata in anul 2016, iar 2019 va coincide cu terminarea celei de a doua faze. Cand vine vorba despre finalul intregului proiect, Horodniceanu glumeste: „Probabil niciunul dintre noi nu va mai fi in viata cand se va intampla asta“.

Pentru lucrare, aproape 475 de muncitori excaveaza mai bine de 170.000 de metri cubi de pamant si peste 420.000 de metri cubi de roca. Ideea nu este tocmai una noua. Metroul are mai bine de 80 de ani, dar o serie de evenimente precum Marele Crah din 1929 si apoi cel de al doilea razboi mondial au scos proiectul de pe lista de prioritati a municipalitatii. Nu toti locuitorii orasului impart aceeasi viziune cu romanul. Lucrarile supervizate de acesta au starnit nemultumirea unei comunitati de mici antreprenori, care acuza scaderea vanzarilor ca urmare a lucrarilor la noul metrou. Cu acestia, care au pus bazele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Second Avenue, dar si cu alti rezidenti nemultumiti sau doar curiosi de stadiul lucrarilor, Michael Horodniceanu are intalniri frecvente si chiar organizeaza in fiecare sfarsit de saptamana, cand nu se lucreaza si nu exista pericole, un tur al sitului de constructie din subteran. „Unul dintre cele mai importante lucruri este ca am de-a face foarte mult timp cu publicul si cu politicieni care sunt alesi de public si trebuie sa asculti tot timpul cerintele acestora, sa poti face anumite lucruri sa continue“, spune pentru Biz Michael Horodniceanu. Daca insa inclinati sa credeti ca aceasta constituie cea mai mare provocare a romanului, nu este tocmai asa.

Ce franeaza metroul newyorkez?

O vizita la metroul care strabate capitala financiara a lumii poate semana cu una la un muzeu. Statiile sunt vechi, incarcate de istorie si infrastructura, desi complet functionala si bine pusa la punct, necesita multe reparatii, in paralel cu noi constructii. Horodniceanu nu este implicat doar in constructia tronsonului Second Avenue, ci are pe mana si o serie de proiecte mai mici ca anvergura si bani. Mai supervizeaza terminarea unei  lucrari din Fulton Street, proiect ce se ridica la 1,4 miliarde de dolari si va pune la dispozitia pasagerilor un hub de tranzit catre World Trade Center.

Un alt proiect care s-a aflat pe agenda presedintelui MTACC este unul in valoare de 2,7 miliarde de dolari, prin care s-a adus linia Long Island Railroad sub Grand Central Station. „Jobul meu este unul de coordonare si tehnica si programatica si, deci, de multe ori sunt in discutii foarte tehnice cu diferiti ingineri care lucreaza pentru noi“, spune Horodniceanu. „Modelul nostru este foarte diferit de cel al altor societati guver na mentale. Cu toate ca facem proiecte de aproape 18 miliarde de dolari, eu am doar 130 de angajati guvernamentali“, adauga presedintele MTACC, care completeaza zambind ca, atunci cand nu are sedinte, isi stabileste sedinte.

Dar de departe una dintre cele mai semnificative frane puse in calea metroului din metropola a fost uraganul Sandy, care a lovit la finele anului trecut New York si New Jersey, producand pagube de peste 60 de miliarde de dolari. Sandy a insemnat pentru sistemul de tranzit din „Big Apple“ pagube de 5 miliarde de dolari. Este un pret mic de platit, daca luam in calcul faptul ca apa, dupa ce a inundat statiile de metrou din Wall Street, nu a mai avut puterea sa  distruga si cladirile de la suprafata.

Ce este de facut pentru diminuarea impactului acestor dezastre naturale? „Un exemplu este ca in anumite locuri trebuie ridicata intrarea la metrou, pusa pe un fel de piedestal“, spune Michael Horodniceanu. „Un alt exemplu este ce se intampla aici“, continua presedintele MTACC, in timp ce face cu mana un gest catre Battery Park, „unde am construit o statie, care a fost terminata in martie 2009. A fost inundata in totalitate, apa a ajuns pana sus si toate sistemele telemetrice au fost distruse in totalitate. Intrebarea este, acum cand refacem statia, le punem tot sub pamant? Poate nu“. Horodniceanu mai arata ca un perete din faianta sau o bucata de linie de tren sunt mai putin costisitoare si mai usor de reparat decat sistemele electronice.

Schimbare cu accent romanesc

Timp de sapte ani, Horodniceanu a fost profesor universitar la Universitatea Politehnica New York. Una dintre amintirile amuzante pe care le are din anii in care a predat este ca de fiecare data studentii noi incercau sa ghiceasca provenienta accentului. Atunci le spunea: „Vorbesc patru limbi straine, niciuna bine si toate cu accent“ – Michael Horodniceanu vorbeste romana, franceza, ebraica si engleza. Alaturi de alti colegi de facultate, a pus bazele companiei Urbitran Group, cu domeniul de activitate in administrarea constructiilor, unde a ocupat pozitia de CEO.

Aproape cinci ani s-a ocupat de dezvoltarea companiei, in paralel cu activitatea didactica, moment in care a decis ca a sosit vremea sa se dedice full-time proiectului Urbitran, si in 1980 a renuntat la activitatea de profesor. Inainte sa profeseze in prestigioasa institutie de invatamant de peste ocean, a absolvit cursurile Universitatii Columbia, unde a obtinut un masterat. Apoi o noua provocare profesionala s-a ivit in viata romanului. I s-a oferit postul de Traffic Commissioner in cadrul Departamentului de Transporturi din New York. Patru ani mai tarziu, revenea in Urbitran, unde a contribuit la cresterea veniturilor organizatiei de la 5 milioane de dolari pe an la 36 de milioane de dolari, cat inregistra in 2008, cand a fost preluata de AECOM Services. „Este greu sa inveti pe cineva sa fie antreprenor, dar pe mine m-a ghidat o teorie simpla, care nu este necesar valabila in Romania: cum poti sa faci bani repede? Raspunsul este «incet»“, povesteste Michael Horodniceanu.

Horodniceanu crede ca, atunci cand vrei ca oamenii sa vina sa lucreze din greu, trebuie sa lucrezi mai mult ca ei, sa conduci prin exemplu. La fel se intampla si acum, cand lucreaza cot la cot cu angajatii institutiei, iar la sfarsitul unei saptamani de lucru organizeaza conferinte de presa si „excursii“ in subteranul din Second Avenue, unde prezinta progresele inregistrate de echipele pe care le coordoneaza. „Mi s-a oferit aceasta pozitie, care a fost foarte interesanta si atragatoare, este o ocazie cu care nu te intalnesti de doua ori in viata“, isi aminteste Horodniceanu despre decizia de a se alatura MTACC in 2008.

Criza financiara s-a tradus pentru Autoritatea condusa de Michael Horodniceanu prin rezultate pozitive. „Este adevarat ca pentru noi, ca autoritate, deoarece facem constructii, aceasta recesiune ne-a dat posibilitatea sa scadem costurile, astfel contractorii au fost mult mai competitivi“, spune Horodniceanu. „Pentru noi aceasta recesiune a insemnat faptul ca am putut sa construim la un cost mai scazut, pentru mine n-a fost rau, dar pentru populatie nu a fost ceva bun“, mai povesteste romanul.