„Portret gastronomic local” aduce România autentică și tradițiile culinare în fața publicului larg
Reading Time: 4 minuteDin 4 septembrie, seria documentară „Portret gastronomic local” aduce pe YouTube poveștile și tradițiile culinare din Punctele Gastronomice Locale (PGL), în 10 episoade dedicate unor regiuni diferite.
Cu 592 de puncte de gastronomie locală deschise până acum, România nu reușește încă să protejeze și să integreze în procesul economic bogăția gastronomică de care dispune.
O serie documentară pentru a descoperi gastronomia românească
Din 4 septembrie, pe canalul YouTube Amintiri Gustoase a debutat seria de film documentar „Portret gastronomic local”, care aduce în fața publicului larg modele de puncte de gastronomie locală din toată țara. În fiecare zi de joi, noi episoade spun povestea celor care s-au dedicat în a păstra tradițiile, obiceiurile și rețetele autentice. Seria va avea în total 10 episoade centralizate în două sezoane, fiecare dedicat unui punct gastronomic local dintr-o altă regiune: Suceava, Neamț, Constanța, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea și Harghita. Fiecare episod este o invitație la drum, la descoperirea unor comunități care știu să gătească simplu, bun și cu respect pentru natură.
Opt dintre PGL-urile protagoniste ale seriei documentare au fost distinse în 2025 cu titlul „Custode de Tradiții Creative”, într-o inițiativă comună a Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și a Muzeului ASTRA, Sibiu, în parteneriat cu Cronicari Digitali. Acordarea titlului este menită să promoveze rolul PGL-urilor ca ambasadori ai culturii tradiționale locale și ca susținători ai comunităților rurale. Distincția recunoaște exemplele de bune practici în care PGL-urile valorifică patrimoniul cultural, material și imaterial, conectează vizitatorii la poveștile locului și contribuie la dezvoltarea durabilă a spațiului rural, transformând tradiția într-un capital creativ contemporan.
Producția seriei documentare „Portret gastronomic local” este realizată de Cronicari Digitali, pentru Amintiri Gustoase, în colaborare cu Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, având drept partener principal Electrolux România.
Avanpremiera a fost organizată miercuri, 3 septembrie, într-un eveniment la care au participat peste 60 de invitați: chefi, traineri HoReCa, jurnaliști, creatori de conținut, key opinion leaders din gastronomie, precum și partenerii proiectului. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul AQUA Carpatica, Domeniile Sâmburești, Restaurantul Ivan Pescar.

„Fiecare episod documentat direct acasă la punctele de gastronomie reprezintă câte o invitație ÎNĂUNTRU, o invitație de a merge spre ei, de a îi încuraja și de a le aprecia munca. Mai mult decât despre hrană, mai mult decât despre ospitalitate, fiecare documentar ne arată că mai există încă frumusețe, simplitate și adevăr în felul în care acești oameni își trăiesc viață și ne-o oferă nouă, în jurul mesei”, a declarat Silvia Teodorescu, coordonatorul platformei Cronicari Digitali, fondator Amintiri Gustoase, platforma de mediere trans generații a patrimoniului gastronomic.
Primul episod, lansat pe canalul de YouTube „Amintiri Gustoase”, îi poartă pe spectatori în localitatea Vama, județul Suceava, la PGL-ul „Hai la Saivan”. Povestea acestui loc a început dintr-o iubire și a crescut într-o gospodărie unde tradiția și natura se împletesc firesc. Liliana și Vistic Axentoi, alături de fiica lor Raluca și soțul ei Jorg, au transformat un teren de munte și câteva case tradiționale într-o poveste fascinantă.




PGL-urile din România
Deși proaspătă, mișcarea de constituire a PGL-urilor românești presupune deja clarificări, evaluări și susținere, iar seria de film documentar „Portret gastronomic local” aduce în atenția publicului poveștile și tradițiile din Punctele Gastronomice Locale.
Italia are tratoriile, Grecia are tavernele, iar România duce bătălia de a păstra si promova propria sa zestre gastronomică, la firul ierbii, prin punctele gastronomice locale. În fruntea județelor cu cele mai multe PGL-uri se află Brașovul, cu 111 unități, urmat de Tulcea (68), Sibiu (43), Cluj (40) și Hunedoara (38). La polul opus, județe precum Bacău, Dolj, Galați, Iași și Teleorman au câte un singur PGL, iar Călărași, Ialomița și Ilfov nu au încă niciunul.
Dincolo de statistici, PGL-urile înseamnă sustenabilitate, locuri de muncă și identitate culturală. Ele valorifică producția locală, păstrează vii rețetele tradiționale, reduc risipa și atrag turiștii către experiențe autentice.
Ce este un Punct Gastronomic Local
Un PGL este total diferit de conceptul de mic restaurant rural: este o fereastră către identitatea culinară a unei comunități. Pentru a funcționa, un PGL trebuie să respecte reguli clare:
- poate primi maximum 15 oaspeți simultan;
- folosește materii prime locale, provenite în special din propria gospodărie sau de la producătorii din zonă;
- are un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă, cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale și eventual două feluri de desert, toate pregătite după rețete specifice zonei în care își desfășoară activitatea;
- toate preparatele sunt gătite și oferite pentru consum în decursul aceleiași zile;
- spațiul poate fi organizat în gospodării, ferme, stâne, stupine, crame sau chiar mănăstiri, dar întotdeauna cu respectarea normelor de siguranță alimentară.
„Punctele de Gastronomie Locală (PGL) sunt mai mult decât locuri de servit masa — ele păstrează și reinventează spiritul locului, contribuind la conservarea și promovarea identităților locale. De aceea milităm pentru acest rol și am lansat distincția „PGL – Custode de Tradiții Creative” — un instrument prin care promovăm exemple de bune practici în care PGL-ul devine un motor de dezvoltare durabilă pentru mediul rural, valorificând patrimoniul cultural și integrându-l în contemporaneitate.”, a declarat Teodor Frolu, co-fondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și fondator al rețelei România Tradițiilor Creative.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz