România își protejează tot mai mult brandurile la nivel european

România își protejează tot mai mult brandurile la nivel european

Reading Time: 3 minute

Companiile românești au depus de peste două ori mai multe cereri de marcă UE în ultimii patru ani. Prosper Mod, Royal Estates & Buildings și Global Brother conduc clasamentul titularilor români.

Companiile românești își protejează tot mai mult mărcile la nivel european. Numărul cererilor de marcă ale Uniunii Europene (EUTM) depuse de titulari din România a ajuns la 2.520 în 2024, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum, față de 1.143 în 2020, potrivit statisticilor Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

Creșterea este de aproximativ 120% în doar patru ani. Iar dacă este privită pe termen lung, evoluția este și mai spectaculoasă: România a trecut de la două cereri de marcă UE în 1996 la peste 2.500 într-un singur an. În total, statisticile EUIPO contabilizează 18.278 de cereri EUTM provenite din România până în mai 2025.

Datele arată că protejarea unui brand la nivel european a devenit o preocupare tot mai importantă pentru companiile românești, pe măsură ce acestea își extind activitatea și pe piețele din Uniunea Europeană.

Cine are cele mai multe mărci înregistrate la EUIPO

În clasamentul titularilor români cu cele mai multe cereri EUTM, primul loc este ocupat de Prosper Mod, cu 328 de cereri, urmată de Royal Estates & Buildings, cu 169, și Global Brother, cu 96.

În top apar și unele dintre cele mai cunoscute companii românești. Dante International, compania din spatele eMAG, figurează cu 69 de cereri, Labormed-Pharma cu 50, Dedeman cu 48, iar Antibiotice cu 46.

În Top 25 se mai regăsesc Cramele Recaș – 39 de cereri, Digi Romania – 34, Cris-Tim Family Holding – 33, Valvis Holding – 32 și Visual Fan – 31.

Clasamentul EUIPO reflectă numărul de cereri de marcă UE și nu reprezintă o ierarhie a valorii economice a companiilor sau a brandurilor acestora.

Cine reprezintă companiile românești la EUIPO

Statisticile EUIPO arată și care sunt reprezentanții utilizați de titularii români pentru procedurile de înregistrare a mărcilor la nivel european.

Weizmann Ariana & Partners se află pe primul loc, cu 1.577 de cereri EUTM ale titularilor din România, urmată de Grecu, cu 697, și Aleci, cu 527.

„Companiile acum știu că un brand nu este un instrument de marketing. Prin înregistrare, marca devine un activ contabil al companiei care poate fi evaluat, închiriat sau vândut, în condițiile legii”, spune Radu Bozocea, reprezentant Weizmann.

Companiile pot depune direct cereri la EUIPO, însă multe aleg să apeleze la reprezentanți specializați. Unul dintre motive este necesitatea unei verificări prealabile a mărcilor existente și a riscurilor asociate. O cerere formulată necorespunzător sau depusă fără o analiză prealabilă poate duce la opoziții și litigii și poate genera costuri suplimentare.

Nu doar mărcile: crește și interesul pentru design

Tendința se regăsește și în cazul desenelor și modelelor industriale. În perioada analizată, România a înregistrat 5.859 de cereri la EUIPO.

Designul industrial protejează aspectul vizual al unui produs – de exemplu, forma unei sticle, a unei piese de mobilier sau a unui corp de iluminat, precum și designul unui ambalaj.
În clasamentul titularilor români de desene și modele industriale, Gold Glass ocupă primul loc, cu 447 de cereri, urmată de Mix Sweets, cu 137, Transilvania Forest Production, cu 120, Metalbac & Farbe, cu 101, și Casco Group, cu 97.

În Top 10 se mai află Unicarm, IRUM, Snick Ambalaje și Consumabile și Intermark.

România a ajuns pe locul 13 în clasamentul global

Datele pentru 2025 indică menținerea trendului de creștere. România a ajuns pe locul 13 la nivel global în clasamentul țărilor de origine a cererilor de marcă UE, cu peste 3.000 de depuneri.

China, Germania, Statele Unite, Italia, Spania și Franța se află înaintea României în acest clasament. România depășește însă țări precum Belgia, Cehia, Portugalia, Danemarca și Irlanda.
Evoluția din ultimii aproape 30 de ani indică o schimbare în modul în care companiile românești își tratează brandurile: de la simple elemente de marketing, acestea devin tot mai mult active de proprietate intelectuală pe care companiile încearcă să le protejeze și să le valorifice pe piața europeană.