Stiri

Salvați Copiii deschide un centru de zi pentru copiii refugiaților din Ucraina ce lucrează în România

17 apr. 2024 5 min

Salvați Copiii deschide un centru de zi pentru copiii refugiaților din Ucraina ce lucrează în România

Reading Time: 5 minute

Trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă, în condițiile în care doar 17% sunt angajați cu contract în România, 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă, potrivit anchetei derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie. Oficial, de la debutul războiului și până la data de 29 februarie 2024, în evidențele ANOFM s-au înregistrat 21.617 cetățeni ucraineni, dintre care 14.727 femei; dintre aceștia 2.784 s-au încadrat pe piața muncii, 1.890 fiind femei. Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulți refugiați din Ucraina, ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (54%), arată ancheta organizației. Salvați Copiii își propune să sprijine integrarea mamelor ucrainene pe piața muncii, prin deschiderea unui centru de zi care oferă activități de tip daycare/afterschool pentru copiii ucraineni, alături de copiii români.

Prin intermediul centrului de zi, va fi oferit sprijin integrat pentru 40 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani. În cadrul activităților din centru, copiii vor beneficia de îndrumare în realizarea temelor școlare, cursuri de limba română, activități recreative, joacă în aer liber. Alți 60 de copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani vor beneficia de plata taxelor pentru creșă și grădiniță.

Spațiul centrului de zi este pus la dispoziție de către Primăria Sectorului 6, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, în cadrul Complexului de Servicii Golescu Grant din Aleea Țibleș nr. 64, sector 6, extinzându-se astfel, prin intermediul parteneriatului public-privat, aria serviciilor de sprijinire a copiilor ucraineni și români din comunitate, aflați în pericol de marginalizare socială. Contactul dintre copiii ucraineni și cei români va contribui la depășirea barierelor culturale și la o mai bună coeziune socială bazată pe educație nonformală și deprinderea unor abilități de conviețuire în același spațiu comunitar.

Inițiativa este derulată în parteneriat cu Asociația Proiect Voiajor (Jobs for Ukraine), care sprijină și facilitează angajarea mamelor, în timp ce copiii lor beneficiază de activitățile din centrul de zi.

Gabriela Alexandrescu, Președinte executiv Salvați Copiii România, a explicat necesitatea sprijinirii concrete a mamelor ucrainence: “La începutul acestei crize umanitare, când proporțiile nu erau încă pe deplin cunoscute, mamele ucrainence ne-au uimit prin tăria lor: treceau frontiera pe jos, cu copiii de mână sau în brațe, decise să-i pună la adăpost. Acum, aceste mame au nevoie de sprijin pentru a se putea integra social, pentru a putea lucra și acoperi cheltuielile de bază. Totodată, copiii au nevoie de un mediu socio-educațional în care să se simtă în siguranță”.

Conceptul și amenajarea centrului sunt semnate de arhitectul Omid Ghannadi și Inside Social.

“Vorbesc în numele colegilor mei, al membrilor asociației Inside Social când spun că suntem foarte bucuroși să facem parte din proiectul centrului de zi pentru copiii ucrainieni. Suntem încântați că activitatea și pasiunea noastră pentru design pot fi de ajutor în astfel de proiecte care reușesc să facă lumea un loc mai bun, mai ales pentru cei care sunt nevoiți să treacă printr-o perioadă grea și nedreaptă pentru ei. Credem că o astfel de implicare nu poate fi decât începutul unei lungi perioade de colaborare pentru proiecte cât mai importante și esențiale pentru societate. Admirăm inițiativele și proiectele Salvati Copiii România și ne dorim să fim de folos oriunde putem, ca să putem fi o mână de ajutor. Colaborarea și implicarea colectivă nu poate duce decât la noi inițiative și mai ample și să lase în urmă o amprentă importantă pentru lumea în care trăim”, a declarat Omid Ghannadi.

Ancheta realizată de Salvați Copiii România arată că principalele nevoi ale părinților ucraineni care s-au refugiat cu copiii în România sunt legate de:
• ajutor financiar (23%),
• sprijin pentru accesarea serviciilor medicale (19%),
• cursuri de limba română (16%),
• servicii de afterschool pentru copii (13%),
• sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (12%).


Dintre nevoile pe care nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei și a utilităților, 54% sunt legate de vizite la doctor și achiziția de medicamente, 43% de îmbrăcăminte și încălțăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare.
Deși răspunsul la întrebarea dacă vor sa rămână să locuiască în România, în mare parte este “nu” sau „nu știu”, cei care confirmă că vor rămâne adaugă ca aceasta este opțiunea copiilor și faptul că aceștia își fac deja studiile aici, copiii demonstrând în acest mod necesitatea lor de integrare.

Numele meu este Irina, sunt din orașul Nikolaev. M-am născut și am locuit acolo cu familia mea până în ziua în care a început războiul. Îmi amintesc de fiecare zi a acestui coșmar… cum am fost nevoiți să trăim în subsolul casei noastre, protejându-ne de explozii, cum vedeam frica în ochii copiilor, cum îi mințeam despre ce se întâmpla, în speranța că totul nu este decât o greșeală teribilă a cuiva și că se va termina în curând. Așa am decis să scoatem copiii din Ucraina, iar România a fost o prioritate, deoarece teritoriile noastre se învecinează și oricând, din moment ce războiul se termină, ne putem întoarce rapid acasă.

Cu ajutorul unor prieteni am cunoscut niște oameni foarte amabili care lucrează la Salvați Copiii. În scurt timp am fost invitați pentru înregistrare și oferire de asistență psihologică sau din partea altor specialiști. De asemenea, ni s-a oferit și un sprijin financiar considerabil pentru acoperirea nevoilor de bază, în condițiile noastre dificile. Pe parcursul celor doi ani în care am locuit în București, această organizație ne-a oferit asistență și sprijinul necesar.

Trăim în condiții de siguranță, indiferent de cum evoluează situația în țara noastră. Eu lucrez legal, fiica mea este angajată și în același timp învață online, fiul meu învață doar online. Deoarece eu sunt la serviciu, fiul meu învăța acasă singur și rămânea singur toată ziua, dar copilul are nevoie de pregătire cu un profesor și de comunicare cu alți copii.

Cei mai mulți dintre părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale ale Salvați Copiii România menționează ca prioritate absolută ținerea în siguranță a copiilor lor, urmată de accesul la servicii medicale, care de multe ori este dificil și contra cost, și la educație, menționând aici și nevoia de transport gratuit pentru copii. Majoritatea menționează că nu reușesc să satisfacă toate nevoile de bază, dar încearcă să asigure copiilor cele necesare, făcând economii.

Note pentru redactori: De la declanșarea crizei și până în prezent, Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 353.959 de persoane, dintre care 179.577 de copii ucraineni și 174.382 de adulți. Salvați Copiii a acordat o atenție deosebită furnizării de servicii directe copiilor, părinților și adulților vulnerabili, dezvoltând intervenții rapide pentru a răspunde situației de urgență, dar și nevoilor de integrare a acestora, prin oferirea de suport material și financiar, traducere și consiliere informațională, suport psiho-social, precum și îndrumare și consiliere pentru accesarea drepturilor și serviciilor disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învățământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă sau a serviciilor de consiliere emoțională.

Începând din 25 februarie 2022, Salvați Copiii este alături de copiii refugiați ajunși din Ucraina pe teritoriul țării noastre, evaluează constant nevoile și oferă asistență umanitară și suport pentru acces la servicii de educație și sănătate, după caz, la puncte de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, în Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în taberele de refugiați și puncte de staționare, precum și în comunități rurale și urbane în care copiii ucraineni și părinții lor locuiesc. De asemenea, a înființat opt Centre de Consiliere și Servicii Integrate în București, Galați, Tulcea, lași, Suceava, Baia Mare, Timișoara și Târgu Mureș și a dezvoltat programe educaționale în școli partenere.

Array

Articole pe aceeași temă: