Studiu Ursus Breweries: siguranța percepută în trafic atinge un maxim istoric în România

Studiu Ursus Breweries: siguranța percepută în trafic atinge un maxim istoric în România

Reading Time: 4 minute

Poliția Română și Ursus Breweries anunță rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026” și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în cele șase etape ale acestui studiu, în intervalul 2008 – 2026. Demersul de cercetare analizează evoluția percepțiilor și comportamentelor de risc în traficul rutier din România.

Cercetarea sociologică a fost susținută de Ursus Breweries și realizată de Cult Research, în parteneriat cu Poliția Română, prin Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Studiul se desfășoară o dată la patru ani încă din 2008 și oferă o imagine cuprinzătoare asupra modului în care s-au schimbat percepțiile și atitudinile participanților la trafic, precum și noile riscuri care influențează siguranța rutieră.

Percepția siguranței rutiere, la un nivel record în România

Comparativ cu ediția din 2022, rezultatele indică o evoluție pozitivă a percepției privind siguranța rutieră: față de 57% în 2022, în 2026, 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, acest procent fiind cel mai ridicat nivel înregistrat până în prezent în România.

Evoluția este asociată cu măsurile implementate în ultimii ani de Poliția Română și introducerea sistemului e-SIGUR (Sistemul Integrat de Monitorizare a Traficului Rutier), considerat unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea percepției de siguranță în trafic. Rezultatele studiului susțin această percepție: 94% dintre șoferi susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului, iar peste 80% consideră necesară aplicarea mai fermă a legislației rutiere.

În paralel, programele de educație rutieră derulate de Poliția Română, utilizarea simulatoarelor de impact și dotarea județelor cu autolaboratoare de trafic au contribuit la creșterea gradului de conștientizare privind riscurile din trafic. Totodată, modernizarea infrastructurii și deschiderea unor noi segmente de drum au avut un rol important în consolidarea acestei percepții.

„Derularea acestui studiu periodic ne oferă o imagine clară asupra evoluției comportamentelor în trafic și asupra eficienței măsurilor implementate. Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic”

Radu Gâtan, Comisar Șef de Poliție, Director Adjunct Direcția Rutieră.

„Schimbarea comportamentelor este un proces de lungă durată, iar îmbunătățirea percepțiilor privind siguranța rutieră face parte din acest proces. Ne-am asumat să contribuim la această schimbare alături de partenerii noștri instituționali, atât la nivel de companie, cât și de industrie. Ne bucurăm că rezultatele acestui studiu confirmă că suntem pe drumul cel bun”

Robert Uzună, Vicepreşedinte Corporate Affairs, Ursus Breweries.

Deși percepția generală asupra siguranței rutiere este în creștere, unul din trei șoferi continuă să se simtă nesigur în trafic, invocând în principal conduita riscantă a celorlalți participanți, manevrele periculoase și problemele de infrastructură.

Rezultatele studiului evidențiază existența unei contradicții între modul în care șoferii percep siguranța rutieră și propriile acțiuni în trafic. Deși majoritatea declară că respectă regulile de circulație din motive ce țin de siguranță, practicile de evitare a controalelor continuă să fie larg răspândite și tolerate social.

Neatenția și viteza rămân principalele vulnerabilități în trafic

Comparativ cu edițiile anterioare ale studiului, se observă o reducere a unor comportamente de risc, precum depășirea vitezei sau manifestările agresive în trafic, evoluție asociată cu intensificarea controalelor și utilizarea sistemelor de monitorizare video mobile. Totuși, comportamentele de evitare și justificarea abaterilor continuă să reflecte o cultură a toleranței față de anumite riscuri în trafic.

În același timp, utilizarea telefonului la volan, consumul de alimente și neatenția devin unele dintre cele mai frecvente comportamente de risc, iar depășirea vitezei continuă să fie justificată prin grabă sau nevoia de a ține pasul cu traficul. Studiul arată că depășirea vitezei apare cel mai frecvent între localități, unde 20% dintre șoferi spun că o fac frecvent sau foarte frecvent.

Consumul responsabil de alcool este în creștere, dar persistă percepții de risc

Datele indică o orientare predominant responsabilă în rândul șoferilor în raport cu alcoolul și condusul: atunci când aleg să nu consume înainte de a urca la volan, 9 din 10 optează pentru băuturi non-alcoolice, iar în situațiile în care au consumat alcool, 60% aleg alternative de transport precum taxiul sau serviciile de ridesharing.

Cu toate acestea, studiul relevă că anumite percepții de risc persistă. Deși peste jumătate dintre șoferii români consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de condus, 23% consideră sigur consumul unei beri, 19% pe cel al  unui pahar de vin, respectiv 8% pe cel al unei cantități de până la 40 ml de băuturi spirtoase.

Totodată, datele studiului confirmă că există deschidere pentru instrumente digitale de prevenție: 22% dintre șoferii români au auzit de aplicația ZeroLaMie, care le permite utilizatorilor să afle timpul estimativ în care nivelul de alcool din sânge revine la 0‰. Aplicația, dezvoltată de Ursus Breweries în parteneriat cu Poliția Rutieră Română și Institutul de Medicină Legală, este apreciată de 85% dintre respondenți ca utilă sau foarte utilă. Aplicația ZeroLaMie sprijină conducătorii auto să ia decizii responsabile înainte de a urca la volan, oferind informații și recomandări privind riscurile consumului de alcool și importanța planificării unei alternative sigure de transport.

„Bunul samaritean” și fenomenul „flash-urilor” rămân larg răspândite în trafic

Fenomenul „flash-urilor” rămâne una dintre cele mai frecvente forme de avertizare între șoferi, fiind perceput adesea ca un gest de solidaritate sau de „bun samaritean” în trafic. Astfel, 51% dintre șoferi spun că semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri, iar 22% folosesc aplicații de navigație,  precum Waze, pentru a evita zonele de control. Totodată, 69% spun că au fost ținta flash-urilor sau claxoanelor, în timp ce 37% recunosc că folosesc astfel de comportamente.

Cu toate acestea, doar 32% consideră aceste practici periculoase. Datele indică o tendință a participanților la trafic de a atribui riscurile mai degrabă comportamentului celorlalți decât propriilor acțiuni: șoferii susțin importanța respectării regulilor și a siguranței rutiere, însă tolerează sau adoptă comportamente care pot diminua eficiența măsurilor de control și prevenție.

Principalele date relevate de studiu pe scurt:

66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, însă 1 din 3 continuă să se simtă nesigur, invocând în principal comportamentele riscante ale celorlalți participanți;

94% dintre șoferii români susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului;

31% dintre șoferi declară că vorbesc la telefon fără sistem hands-free, iar 12% accesează rețelele sociale în timpul condusului, astfel utilizarea telefonului și neatenția devin unele dintre cele mai frecvente comportamente de risc;

Deși peste jumătate dintre șoferi consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură 23% consideră acceptabil consumul unei beri, iar 19% pe cel al unui pahar de vin, înainte de a conduce;

Aproape o treime dintre șoferi se declară victime frecvente ale agresivității în trafic, însă doar 12% recunosc propriile comportamente agresive, ceea ce indică o discrepanță între percepții și comportamente;

51% dintre șoferi semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri.