fbpx
Analize Finanțe Stiri

Unde vin investitiile straine in Romania

07/05/2015

author:

Unde vin investitiile straine in Romania

Investitorii straini au adus 15 miliarde de euro in Romania, in ultimii cinci ani. Peste 60% din banii lor au ajuns in Bucuresti si in Ilfov. Ce spune distributia inves­ti­tiilor straine despre economia romaneasca?

Primele doua luni ale anului au adus investitii straine directe (ISD) de 409 milioane de euro, in crestere cu 45% fata de perioada similara a anului trecut, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). “Daca intre 2005 si 2008 au intrat in tara sub forma de ISD peste 29 miliarde euro, in perioada 2009-2014 intrarile de fluxuri de ISD au fost de doar 15 miliarde euro”, spune Andrei Radulescu, Senior Economist la Banca Transilvania (BT). Acesta arata ca inainte de criza investitiile au vizat, in principal, ramuri ciclice ale economiei cu potential de dezvoltare: industria prelucratoare, comert, financiar-bancar, constructii si imobiliare. Ulterior, intrarile de ISD au vizat mai ales consolidarea prezentei in Romania a unor companii afectate de criza (majorari de capital dupa pierderile consemnate in anii de criza economico-financiara).

“Concentrarea investitiilor straine directe pe zona capitalei (circa 60% din stocul total) este determinata de faptul ca aceasta regiune are cea mai mare contributie la formarea Produsului Intern Brut al Romaniei, fiind totodata si regiunea cu cel mai ridicat nivel al PIB/capita”, spune Radulescu, care mentioneaza faptul ca aceasta distributie neuniforma a contribuit la adancirea decalajelor intre regiuni. Astfel, ponderea regiunii Bucuresti-Ilfov in PIB-ul Romaniei a crescut de la 22,5% in 2000 la aproximativ 30% in prezent. Pe de alta parte, ponderile in PIB-ul national ale regiunilor Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia si Sud-Oltenia au scazut pe parcursul ultimului deceniu.

Distributia neuniforma a ISD-urilor, atat ca spatiu geografic, cat si sectorial, a fost determinata indeosebi de oportunitatile economice diferite de la regiune la alta, de la un sector la altul, considera Radulescu. Economistul este de parere ca, dat fiind gradul de polarizare regionala din ultimii ani, este posibil ca tendinta de distributie neuniforma a fluxurilor de ISD sa se mentina. Am putea insa asista la o redistributie a investitiilor straine din perspectiva sectoriala, pe fondul intrarii economiei intr-un nou ciclu economic, dar si a diferentelor de potential intre ramuri, intr-un context caracterizat prin cresterea prezentei capitalului autohton, subliniaza Radulescu.

Daca din punct de vedere al volumului sumele de bani investite de straini in Romania au fluctuat in functie de faza in care s-a aflat economia (avant sau recesiune), distributia la nivel de regiuni a urmat gradul de dezvoltare a infrastructurii. “Cred ca investitiile straine s-au orientat geografic in primul rand catre acele zone care aveau fie o infrastructura decenta, fie erau suficient de aproape de granitele vestice pentru ca infrastructura sa nu mai conteze”, considera Radu Craciun, economist-sef al BCR. Aceasta explica de ce Moldova a beneficiat intr-o masura mult mai mica de investitii straine directe, iar ramurile economice favorizate au fost acelea in care existau materii prime locale, o forta de munca deja calificata si relativ ieftina sau zonele in care Romania si tarile din regiune erau piete de proximitate care justificau o productie locala in Romania.

top isd

Dezvoltare polarizata. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, declara recent ca Romania va putea intra in zona euro abia dupa ce o autostrada va trece Muntii Carapati, pentru a permite si dezvoltarea altor zone din tara, Bucurestiul fiind deja pregatit sa treaca la euro. “N-ai cum sa dezvolti alte zone daca treci pe serpentine prin Carpati, asta asa, ca sa vorbim putin metaforic. (…) Romania se dezvolta polarizat, in cateva enclave, mai ales in zone in care sunt investitii straine directe – Bucuresti, Constanta, Craiova, Pitesti, cateva zone din Transilvania”, arata Isarescu.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune ca discutiile despre dezvoltarea multilaterala se poarta de dinainte de 1989, dar am ramas la stadiul de discutii. “O dezvoltare multilaterala la nivelul intregii tari nu avem. Investitorul strain nu este interesat sa faca drumuri, sa faca retele de servicii, sa participe la dezvoltarea tarii. El are nevoie de o zona in care sa investeasca si profitul sa ii vina imediat. Investitorul strain alege el unde sa investeasca, nu i se poate spune unde sa investeasca, cel mult i se poate da o recomandare”, explica Adrian Vasilescu. Reprezentantul BNR a precizat ca este un mit faptul ca foarte multe investitii au fost facute in consum, o analiza atenta aratand ca industria a acaparat zone importante si asa se si explica acum participarea investitiilor straine la exportul atat de mare al Romaniei, care in aceasta perioada depa­seste de cinci ori exportul din 1989.

Interesanta este si ponderea investitiilor straine in exporturi, pentru ca asa putem vedea contributia firmelor ISD la cresterea economica. In 2013, contributia intreprinderilor ISD la exporturile de bunuri a fost de 70,9%, in timp ce la importuri a fost de 64,5%. Cu alte cuvinte, acestea contribuie preponderent la exporturi, dar nu greveaza asa de mult importurile. Explicatia este ca o mare parte dintre produsele, marfurile si bunurile exportate din Romania au incorporate importuri (piese de schimb, subansambluri, parti componente, materie prima) care intra in Romania pentru a fi procesate activ si a se transforma in produse finite pentru exporturi sau in alte subansambluri care iau drumul exporturilor.

Ce avem de facut? Indicele perceptiei mediului de afaceri (Business Sentiment Index), masurat de Consiliul Investitorilor Straini, arata ca problemele legate de fiscalitate, capacitate administrativa de reglementare, lipsa de transparenta si stabilitate raman in continuare unele dintre provocarile cheie, care nu par a se diminua.

Radu Craciun spune ca investitorii sunt in prezent cu mult mai selectivi decat in trecut si din acest motiv orice avantaj competitiv conteaza. “Ca tara emergenta, Romania continua sa ofere oportunitati teoretice in multe domenii ramase subdezvoltate. Pentru ca ele sa devina si practice, infrastructura si educatia trebuie aduse la un alt nivel, care sa raspunda nevoilor mediului de afaceri”, spune economistul-sef al BCR. Acesta considera ca nu relaxarile fiscale sunt principalul factor de atractie a investitiilor straine, cu atat mai mult cu cat instabilitatea legislatiei fiscale in Romania este deja de notorietate. “Investitorii au toate motivele sa priveasca cu scepticism masurile fiscale spectaculoase si sa nu isi bazeze planul de afaceri pe ele. Mult mai atractive ar fi stabilitatea legislativa in paralel cu dezvoltarea infrastructurii si a unui sistem de educatie capabil sa raspunda calitativ si cantitativ cererii mediului de afaceri”, subliniaza Craciun.

Ce ar putea totusi sa schimbe harta investitiilor straine in Romania? Andrei Radulescu spune ca ajustarea macroeconomica si financiara din ultimii ani confera Romaniei premise de intrare intr-un nou ciclu economic, context in care este de asteptat o inflexiune a fluxurilor de ISD, dupa evolutiile nefavorabile din anii de criza. “Climatul tensionat din Rusia-Ucraina si Grecia poate fi privit nu doar ca o amenintare de catre investitorii straini, ci si sub forma unei oportunitati, in sensul in care Romania ar putea deveni un hub regional din toate privintele. Din aceasta perspectiva am putea asista la noi intrari de ISD”, explica economistul-sef al BT. Acesta mentioneaza ca, pe masura cresterii pe scara valorii adaugate, investitiile straine ar putea viza mai mult ramurile tertiare decat industria in urmatorii ani. Totodata, regiunile slab dezvoltate ale Romaniei ar putea intra in atentia investitorilor straini, prin prisma costului mult mai redus al fortei de munca, insa pentru ca acest lucru sa se intample trebuie creata infrastructura minima de conexiune cu principalele centre economice din tara.

“Criza nu s-a stins, asa cum cred multi, dar se stinge. Practic, suntem acum intr-o perioada de tranzitie intre doua cicluri economice – unul care nu s-a incheiat si un ciclu care inca nu a inceput. Ciclul care inca nu s-a incheiat este faza sfarsitului de criza si ciclul care inca nu a inceput este faza de avant pe care o asteptam. Cu siguranta ca in faza de avant vor creste si investitiile, si veniturile, si sporul tarii”, spune Adrian Vasilescu. Consilierul guvernatorului BNR mai arata ca, dincolo de calculele pe care le facem, si norocul mai joaca un rol. “Am vazut ca multe realitati sunt legate de aspecte fortuite. De pilda, intamplarea care a produs criza politica in Turcia. Ne asteptam atunci sa vedem o crestere a investitiilor la noi, dar nu s-a intamplat. Si iata ca atunci cand nu ne asteptam, criza politica din Ucraina a adus investitii straine mai multe la noi. E drept, nu investitii straine directe, ci investitii de portofoliu, care au contribuit la un avant semnificativ al pietei valutare”, a precizat reprezentantul BNR.

Chiar daca au accelerat polarizarea intre regiuni, investitiile straine au contribuit la dezvoltarea Romaniei, o economie puternic afectata de regimul socialist (pana in 1989) si de tranzitia la economie de piata (intre 1990 si 2000), spune Adrian Radulescu, adaugand ca ar fi de dorit, pentru o dezvoltare durabila, o coabitare echilibrata intre capitalul strain si capitalul autohton, atat din perspectiva regionala, cat si sectoriala. “Trebuie sa intelegem foarte bine ca in Romania avem nevoie ca de aer de investitii straine, iar investitia straina are nevoie ca de aer de investitia interna. Investitorii straini vin acolo unde si investitorii locali arunca bani, efort si inteligenta”, mai spune Vasilescu, precizand ca investitia straina se plictiseste acolo unde nu intalneste si investitie interna.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE