Politica monetară nu este un medicament universal

ID 22855458 © Marian Mocanu | Dreamstime

Politica monetară nu este medicamentul universal pentru orice nu funcționează bine, spune viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.

Reprezentantul BNR a citat discursul președintelui băncii centrale a Germaniei despre cum politica monetară este supraîncărcată de sarcini pentru că politica fiscală nu funcționează. Jens Weidmann spunea în discursul său povestea unui chimist care a inventat, acum 130 de ani, în America, o poțiune despre care credea că tratează durerile de spate. Un afacerist a văzut poțiunea și i-a venit o altă idee – i-a dat un nume comercial, a făcut reclamă în toate ziarele și a spus că este medicamentul universal. Se numea Coca Cola și a fost vândută la început ca mediacament universal. Cam așa este și politica monetară în zilele noastre – este considerată că este bună la orice și, implicit, că este responsabilă pentru orice nu funcționează bine, a explicat Liviu Voinea, la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de Banca Naţională a României (BNR), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.

Liviu Voinea a explicat că politica monetară trebuie să țină cont de contextul evoluțiilor din regiune, adăugând că Banca Ungariei țintește curba randamentelor titlurilor de stat, Banca Cehiei a țintit doi ani un nivel fix al cursului de schimb.

Reprezentantul BNR a arătat însă că, lăsând la o parte politica monetară, trebuie făcute reforme structurale.

Reformele structurale sunt necesare pentru că modernizarea în țările din Est nu s-a încheiat încă.  Capitalismul este bazat pe capital și pe rule of law – statul de drept. Modernizarea nu poate avea loc daca nu este influențată în bine legatura dintre capital și statul de drept și sunt patru domenii în care există corespondență”, a arătat Voinea.  

Reprezentantul BNR a explicat și ce presupun aceste reforme în patru domenii.

În primul rând – prioritizarea investitiilor publice. “O sursă a corupției este posibilitatea de cheltuieli discreționare, atunci când nu ai un sistem de verificări adecvat. De aceea devine foarte important să existe o prioritizare a investițiilor publice pe baze transparente”, a  explicat Voinea. El a explicat că nu poate fi totul o priotitate  – nu infrastuctura în ansamblu este o prioritate, ci o autostradă anume sau o anume magistrală de metrou, spre exemplu.

A doua – bugetare și plata în funcție de preformanțe în sănătate și educație. “În mod evident, în aceste două sectoare este o diferență între costul oficial al serviciilor și costul real al muncii. Iar această diferență este de multe ori o sursa de corupție. Este nevoie de o creștere de salarii în aceste sectoare, dar  pe baza unor indicatori de performanță”, a explicat Voinea.

Lupta împotriva evaziunii  fiscale are, potrivit lui Voinea, un mecanism foarte simplu  – declarații de venit și de avere pentru toată lumea. “Nu pot să compar sursa stocului de avere, dacă nu știu evoluția fluxului de venit. Teoretic, stocul de avere se modifică în funcție de fluxul de venit de la un an la altul (…) Declarațiile de venit și de avere sunt un mecanism eficient de luptă împotriva evaziunii la nivel individual. La nivelul firmelor trebuie întărite constrângerile bugetare și clarificat regimul insolvențelor”, a explicat reprezentantul BNR.

Lupta împotriva inegalității poate părea o temă mai puțin uzuală, dar exista o corelatie puternica intre inegalitate si coruptie, dovedită statistic  – cu cât este mai mare inegalitatea într-o țară, cu atât mai mare este nivelul de corupție, a arătat reprezentantul BNR.

“Închei cu necesitatea unei creșteri economice inclusive, care să creeze și coeziunea socială de care e nevoie pentru ca societate în ansamblu sa meargă înainte cu reformele structurale. Avem cu toții nevoie de aceste reforme structurale și Europa de Est și zona euro (…) măcar ca să terminăm o tranziție pe care noi am început-o acum aproape trei decenii și Europa acum șase decenii”, a concluzionat Liviu Voinea.