Shenzhen – poarta de intrare in noua China

Cel care vine din Europa in Shenzhen aterizeaza la Hong Kong. Iar detaliul care face introducerea in noul peisaj, mai ales daca esti un turist din alta zona geografica, este cel climatic. Umiditatea ridicata iti va dicta practic ritmul de viata, balansul intre spatiu inchis, cu absoluta nevoie de aer conditionat, si mersul pe strada. Senzatia este de permanenta prezenta intr-o bucatarie in care mereu fierbe ceva. In fond, destinatia ta asiatica este fabrica lumii, Shenzhen. Sau cel putin asta stiai de acasa.

Inca exista o vama intre emblematica fosta metropola britanica de la Marea Chinei de Sud, astazi Regiunea Administrativa Speciala Hong-Kong a Republicii Populare Chineze, si Shenzhen. Nu doar pasapoartele sunt verificate, mai ai de completat niste formulare, procedura care se va relua si la plecare. Bonus, obsedantele verificari medicale. Cu un dispozitiv de forma unui pistol ti se citeste temperatura. O doamna cu celebra masca medicala pe fata vine la masina si verifica fiecare pasager, esti scanat cam de la jumatate de metru distanta.

Dar eticheta de “regiune speciala” se aplica si orasului care mi-a prilejuit primul contact cu China, pe taramul ei. Shenzhen este un produs al politicii impuse de urmasul lui Mao, legendarul lider Deng Xiaoping: crearea a patru zone speciale, cu deschidere catre tarile dezvoltate si capitalism, toate aceste perimetre in zone cu iesire la Marea Chinei. In 1980, la debutul acestui experiment economic, nucleul actualului oras Shenzhen (15 milioane de locuitori si o suprafata de aproximativ 2.000 km patrati) era un sat de pescari cu vreo 60.000 de locuitori, la granita cu Hong Kong. Boom-ul economic si social este uluitor pentru o perioada de timp atat de scurta, orasul-fabrica a lumii a atragand mereu forta de munca. De altfel, peste 90% din actuala populatie a orasului-fabrica a lumii provine din alte regiuni, iar media de varsta este de 35 de ani.

Image00012La etajul 69 al cladirii de 384 de metri numita Meridian Tower este amenajata o zona turistica (biletul costa 80 de yuani, aproximativ 11 euro). De aici, privelistea te ajuta cel mai bine sa cuprinzi dezvoltarea actuala orasului, o structura urbana care cuprinde mii de cladiri-turn (birouri, imobile de locuinte, hoteluri), centre comerciale sau institutii culturale, strazi cu patru benzi. In acelasi punct turist de observatie, pe langa o cafenea, locuri de joaca pentru copii, numeroase panouri cu imagini din istoria locului si din Hong Kong, se afla si un oficiu postal, pentru colectionarii de carti postale. De asemenea, un spatiu amenajat pentru istorica intalnire Margaret Thatcher – Deng Xiaoping (1984), cu privire la viitorul metropolei Hong Kong. La vremea constructiei era singurul punct civil de contact vizual cu ravnitul Hong Kong. Un excelent colt pentru fotografiat, mai ales ca personajele par din colectia Madame Tussauds. Pana de curand, Meridian Tower a fost cea mai inalta cladire din Shenzhen, recordul la inaltime detinandu-l acum o cladire de 440 de metri, inca nefinalizata.

Spuneam de trafic aglomerat. Sunt peste 3,2 milioane de masini inregistrate, dar autoritatile au scumpit foarte mult taxele pentru carnet auto (undeva in jur de 5.000 de euro), ca sa limiteze numarul de soferi. Domina brandurile asiatice, dar observi si sigle germane, traficul aglomerat fiind completat de produse locale. Pe langa taxiuri verzi si rosii (in functie de zonele in care au voie sa circule), si-au facut aparitia si cele albastre. Acestea sunt masini electrice, pretul fiind subventionat in proportie de 70% de stat. Conflictul Rusia-SUA & co a avut efect aici asupra pretului la benzina: intre 3,5 lei (benzina de 92) si 4,38 lei. Cu un an in urma, pretul benzinei incepea de la 4.38 lei.

Image00009Cum temperatura cea mai joasa se apropie aici de 6 grade, vegetatia este abundenta. Bulevardele sunt, de regula, strajuite de arbori de mango, iar pasiunea pentru fructul litchi face ca un mare parc sa ii fie dedicat aproape in intregime. Bambus din partea casei, in toate locurile in care poate creste vegetatie. Apropo de litchi, parcul cu pricina gazduieste din 1988 si un festival dedicat acestui fruct exotic. In restul timpului, au loc activitati recreative, de la karaoke in aer liber pana la exercitii de arte martiale, meditatie, sah chinezesc. Nu puteau sa lipseasca terenuri de sport, mese pentru ping pong sau echipamente pentru forta. Te poate surprinde multimea celor varstnici implicati in toate activitatile sportive. Dar poate ca detaliul “exotic” pentru un roman a fost acela al foisorului unde mai multe cupluri de varstnici, unii in straie traditionale, dansau pe ritmuri foarte apropiate de chinuitoarele manele. Ni s-a explicat ca acea muzica provine dintr-o regiune aflata la granita cu Afganistan si Tadjikistan, de unde si straiele respective.

Gratie acestei deschideri catre tarile capitaliste dezvoltate si noului mediu economic creat in zona speciala Shenzhen, numeroase mari companii chinezesti de azi au pornit din acest oras. Este si cazul gigantului telecom Huawei, care are aici cartierul general, un campus de 2 km patrati unde lucreaza 20.000 de angajati. Din motive de aglomeratie urbana, dar si o crestere a preturilor in zona, fabricile au fost mutate din Shenzhen in Dongguan, un alt hub industrial al Chinei. Si tot acolo va ajunge intregul sediu central Huawei, lucru estimat sa se intample prin 2017. Acest campus a gazduit timp de o saptamana, la prezentari cu cursuri, si studenti din Romania. Un proiect educational la care au participat opt studenti de la universitati tehnice din Bucuresti, Iasi, Craiova si Cluj-Napoca, in cadrul programului “Telecom Seeds for the Future”. Este un proiect international, initiat ca pilot in 2008 si apoi demarat oficial in 2010. Pana in prezent a atins 50 de tari (fara SUA deocamdata) si 10.000 de studenti. Alaturi de studentii din Romania au participat la aceasta runda de specializare si studenti din Belgia, dar numarul lor a fost dublu. Programul pentru studenti nu a inclus doar sesiunile educational-tehnice, ci si unul intens de cultura si civilizatie chineza, pe langa timpul petrecut in Shenzhen adaugandu-se si o saptamana la Beijing. De altfel, scopul programului este legat si de deschiderea culturala a Chinei, nu doar de cel IT&C, dupa cum ne-a precizat Holy Ranaivozanany, Head of Corporate Social Responsibility , Huawei.

Image00021Chiar daca studentii participanti la program sunt deja in internship la Huawei, acest lucru nu le asigura un loc de munca in companie. Am fi vrut sa stim cati dintre studentii participanti la “Telecom Seeds for the Future” sunt acum angajati ai companiei telecom, dar aceasta informatie nu era disponibila la momentul dialogului nostru. In orice caz, totalul angajatilor este astazi de peste 170.000, din care 76.000 lucreaza in cercetare si dezvoltare (R&D). Mesajul este acela a nu mai fi perceputi ca indivizi care copiaza, ci ca inovatori.

Desigur, educatia joaca un rol extrem de important in acest peisaj asiatic. Un elev chinez care termina liceul ajunge sa cunoasca in jur de 500 de caractere. Un student absolvent ajunge la 2.500-3.000 de caractere. De altfel, cam acesta este si numarul celor mai uzate, din totalul de 10.000 de caractere cate numara scrierea chineza. In concordanta cu acest aspect, dar in legatura si cu numarul populatiei, in Shenzhen gasesti mall-uri pentru carti. In interior, pe langa librarii si carte inclusiv in limba engleza sau pe care scrie la intrare “cu provenienta din Hong Kong si Taiwan”, spatii comerciale cu muzica si film pe suport digital, jocuri video (inclusiv realitate virtuala), amfiteatre pentru concerte sau alte eveniment, dar si librarie dedicata caligrafiei pentru caracterele chinezesti. Pana sa inceapa un mini-concert in amfiteatrul mentionat, publicul astepta cu ochii in smartphone. Majoritatea liceeni.