Andrei Borțun, Bucharest Design Festival: O scenă pentru creativitate

Andrei Borțun, Bucharest Design Festival: O scenă pentru creativitate

Reading Time: 5 minute

Prima ediție a Bucharest Design Festival a cucerit Bucureștiul pentru o lună, reunind în zece locații centrale, dar și în alte peste
150 de spații din oraș profesioniști din design, artă și arhitectură, organizații culturale, ambasade și centre culturale internaționale, alături de publicul larg. Am aflat detalii din culise de la Andrei Borțun, președintele Fundației The Institute, organizator al evenimentului.

Dacă ar fi să faceți acum, la final de Bucharest Design Festival, o cartografiere, cum l-ați caracteriza și care au fost cele mai importante momente pentru voi?

Aș începe cu BDF Highlights, pentru noi a contat la fel de mult ca discurs, ca formă și ca loc. Expoziția „Branding Romania Through Creativity”, găzduită la Muzeul Național Cotroceni, a adus în prim-plan creatori și proiecte care reprezintă România peste hotare și a arătat, foarte concret, cum creativitatea locală poate deveni un ambasador cultural puternic al țării. Alegerea acestui spațiu și găzduirea de către Muzeul Cotroceni și Administrația Prezidențială a fost în sine un gest de recunoaștere instituțională a valorii acestor organizații și personalități.

Suntem de asemenea încântați de cum a ieșit BDF Young, atât din perspectiva informațiilor valoroase pe care le-a adus, și aici menționez proiectul de cercetare a scenei de artă contemporane realizat de Diana Ursan, co-curatoare a expoziției, dar și pentru că am lansat o nouă preocupare a The Institute, care atât prin BDF, dar și prin alte proiecte, își propune să convingă arhitecții de interior să includă în proiectele lor artă plastică. Imaginați-vă câți metri pătrați de pereți pot deveni simeze pentru artiști emergenți sau consacrați.

Bineînțeles, a contat enorm și faptul că BDF Young a fost găzduit de MNAR, o instituție care girează atât de valoros formatul, și mai ales artiștii expuși. Cred că au fost excelent primite și producții precum expoziția de animație TRIP – Desene Animate din România, semnată de Andrei Tripșa, la Grivița 35; The Outsider, retrospectiva Andreei Macri – ce documentează experința impresionantă a Andreei ca fotograf de fashion la cele mai mari Săptămâni ale Modei; expoziția Dan Perjovschi × Comme des Garçons, de la Entrance Store; și expoziția designerului irlandez Simone Rocha în colaborare cu Aparterre de la Teatrul Grivița 53.

Spuneai că încercați să umpleți un alt teritoriu gol, respectiv relația bucureștenilor cu Bucureștiul, și să o faceți mai bună decât este. Ce ați reușit și unde mai este de lucru?

Cred că faptul că noi, ca echipă, am vorbit atât de mult despre cât de important este să privim cu atenție la ceea ce Bucureștiul are de oferit ca potențial, ca istorie, ca energie și ca resursă umană creativă i-a convins, în bună măsură, și pe ceilalți să multiplice acest mesaj. Mă refer, pentru început, la cei peste 1.000 de oameni cu care am lucrat pentru această ediție: designeri și arhitecți expozanți, parteneri și furnizori, oameni din presă și din administrația publică.

Adaug aici explozia de conținut adusă de BDF GO!, cu peste 170 de evenimente generate de peste 120 de organizații din tot orașul, și mă uit cu atenție la ceea ce au reușit partenerii și prietenii noștri care au construit BDF GO! alături de noi în microzonele Ioanid–Icoanei, Capitale–Dorobanți și Cotroceni. La toate acestea se adaugă campania de comunicare a ediției, o campanie care nu se oprește aici, ci va continua în jurul aceluiași obiectiv. Da, mai este mult de lucru.

În primul rând, pariul nostru este ca tot mai multe organizații să deschidă această temă și să o dezvolte cu argumente, cifre și exemple, crescând astfel optimismul social din oraș și aducând bucureștenilor, om cu om, generație cu generație, breaslă cu breaslă, mulțumirea sau chiar mândria de a fi bucureștean.

Unde au fost cele mai mari provocări și cum ați reușit să le depășiți?

A fost un pariu, aș zice câștigat, împărțirea responsabilității cu alți oameni și organizații în construcția acestei ediții. Mă refer la coproducțiile realizate alături de parteneri precum Entrance sau Aparterre și la colaborarea cu curatori excepționali, precum Diana Ursan (BDF Young), Bogdan Ciocodeică, Mihnea Ghilduș (BDF Professional, Local Design) și Justin Baroncea.

Ce ți-ai propus la început și cât de mult ai reușit să realizezi?

O să sune ciudat, dar ne-a ieșit tot ce ne-am propus. Și asta este și partea complicată: atunci când ne-am imaginat cum ar putea să arate designul acestei ediții, ne-am asumat că, pornind de la un maximum, vom renunța pe parcurs la diverse momente sau formate, din varii motive. Nu am renunțat la nimic, iar asta a pus o presiune imensă pe echipă. Din fericire, este o echipă de aur. Iar când spun că ne-a ieșit tot ce ne-am propus, includ și procesul de învățare care vine la pachet: sunt câteva lucruri pe care, retrospectiv, fie nu ar fi trebuit să ni le propunem, fie ar fi trebuit gândite și implementate altfel.

Aveți o echipă-core de angajați foarte fideli, alături de voi de peste 10 ani. Cum reușiți acest lucru într-un mediu atât de competitiv și de volatil?

Aș plusa spunând că mai mulți colegi sunt alături de mine de peste 20 de ani, mulți de peste 10 ani, iar câțiva ni s-au alăturat mai recent. Cred, sau îmi place să cred, că îi motivează faptul că ceea ce facem este relevant pentru ceilalți: pentru oameni, pentru organizații, pentru bresle profesionale, uneori pentru societate în ansamblu și, prin asta, pentru ei înșiși. Probabil este destul de motivant să îți pui la bătaie experiența profesională și valorile proprii într-un job care depășește relația contractuală cu angajatorul direct, cu beneficiarii finali sau cu stakeholderii unui proiect ori ai unei organizații.

Dintre toate industriile creative, de care te simți cel mai apropiat în ultimii ani și de ce?

O să sune neașteptat, dar cel mai apropiat mă simt de un job aproape utopic sau poate nu chiar atât de utopic: acela de Creative Director al orașului. Sau, dacă vreți, de Chief of Design Thinking. Cineva care să lucreze cu oameni, cu echipe și cu direcțiile din primărie, aducând pe masă obiective, strategii și proiecte, dar și talent din industrii diferite, pentru un oraș mai bun și mai deștept. Un astfel de rol ar trebui să se preocupe de signalistica străzilor, a parcurilor, a școlilor și a transportului în comun, de reglementarea afișajului stradal, de peisagistică și mobilier urban, de cromatica și materialele folosite în spațiul public de către privați, de brandul București și, prin toate acestea, de calitatea vieții din oraș.

Ce îți dorești pentru această industrie în continuare?

Mi-aș dori cât mai multe colaborări în jurul unor proiecte comune: între designeri cu aceeași specializare, dar și între designeri cu specializări, expertize, vârste și talente diferite; între designeri și autorități, antreprenori sau mari companii; între designeri și mediul academic; între designeri români și străini; și, nu în ultimul rând, între designeri și marii producători din diverse industrii sau retaileri, mari ori mici.

Mi-aș dori ca, în următorii zece ani, să vedem un public consumator de design cât mai numeros. Mă refer la numărul și la calitatea briefurilor, la cumpărători direcți, la lecturi și vizite în expoziții de profil sau la conturile de social media pe care oamenii aleg să le urmărească. Mă refer la cetățeni cărora să le pese dacă se dărâmă clădiri superbe, dacă apar sau dispar parcuri și spații publice de calitate, dacă se construiește urât sau frumos, deștept sau prost. Un public care să aprecieze o vitrină bine gândită, un proiect de signalistică bine dezvoltat, un poster valoros, un spațiu public sau privat frumos desenat, un ambalaj inteligent ori o inovație în designul unui produs de serie.

Ce îți dorești de la Bucharest Design Festival 2027?

Mi-aș dori ca BDF să devină o scenă pe care actorii din acest univers să își celebreze propriul succes, să lanseze proiecte, produse sau idei noi și să își reîntâlnească clienții și colaboratorii în jurul unei aniversări sau al oricărui alt moment important pentru ei. Iar suma acestor gesturi, alături de producțiile noastre, să facă din București un oraș iubit, fie și pentru o lună din douăsprezece. Pentru început.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 409 (15 august – 15 septembrie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.