Biz Italia: Andrea Tornielli, vocea Papei în era tehnologiei

Reading Time: 4 minute

Ce provocări are o instituție cu tradiție milenară într-o lume dominată de noi tehnologii, rețele sociale și clivaje sociale ce par să se adâncească?

Andrea Tornielli, directorul editorial al Dicasteriei pentru Comunicare de la Vatican, ne-a vorbit deschis despre ce înseamnă să fii mâna dreaptă a Papei în materie de comunicare globală și de ce Sfântul Scaun îmbrățișează, cu precauție, social media.

Care este rolul Papei și al Sfântului Scaun în lumea de astăzi?

Vatican e cel mai mic stat din lume și există pentru a-i conferi Papei libertate și autonomie. Paradoxal, tocmai faptul că Suveranul Pontif nu are un stat mai mare a făcut ca vocea Papei să capete mai multă autoritate în toată lumea. S-a văzut acest lucru la Papa Benedict al XV-lea, în primul război mondial, și la Papa Pius al XII-lea, în al doilea război mondial.

Totul a devenit și mai evident în ultimii 50 de ani, când Suveranul Pontif, oricare ar fi fost acesta, a călătorit prin toată lumea și n-a vorbit doar catolicilor sau doar creștinilor, ci tuturor oamenilor.

Astăzi, rolul Papei este important nu datorită puterii sau banilor, ci grație autorității sale morale. Papa Francisc nu le vorbește doar credincioșilor, ci tuturor oamenilor, abordând subiecte și teme importante pentru lumea actuală.

Cum abordează Dicasteria pentru Comunicare și Sfântul Scaun noile tehnologii de comunicare?

Suntem deschiși pentru new media. Ziarul „L’Osservatore Romano” a sărbătorit 170 de ani de existență, deci este printre cele mai vechi din lume, iar Radio Vatican emite de 90 de ani, deci Sfântul Scaun a adoptat radioul de când a apărut. La fel, website-ul Vaticanului există de 25 de ani.

În actuala eră digitală, când tehnologia ne influențează mult viața, Suveranul Pontif știe cât de importantă este comunicarea și vrea să promoveze o utilizare corectă a acestor instrumente. Nu este posibil să rămâi în afara lumii digitale. În același timp, nu e de dorit să fii prizonier în această lume, unde totul este mult prea simplificat și cine strigă mai tare câștigă. Realitatea nu este niciodată simplă, nu poate fi împărțită doar în alb și negru, dar social media simplifică artificial lucrurile.

Biserica Romano-Catolică are rolul de a încerca să educe mai ales tinerii să folosească inteligent aceste instrumente, ca să nu fie ei cei folosiți de rețelele de socializare și de cei care le dețin.

Câți oameni lucrează sub coordonarea dumneavoastră și ce presupune funcția de director editorial?

Dicasteria pentru Comunicare a fost creată prin unificarea a nouă birouri diferite. Sarcina mea, ca director editorial, este să gestionez linia editorială pentru toate mediile – Radio Vatican, site-ul, ziarul „L’Osservatore Romano”, editura Vaticanului, dar și producția TV și video. Asta înseamnă cam 250 de persoane, aproape toți jurnaliști, provenind din 69 de țări. Postăm online, scriem și emitem pe unde radio în 51 de limbi. Este un microcosmos aici, foarte dificil de gestionat.

Ce nu dorim este să unificăm totul în sensul uniformizării. Mesajele Papei, articolele care vin de la Sfântul Scaun trebuie redactate de oameni din aceeași cultură și care vorbesc aceeași limbă cu cei cărora li se adresează. Mulți mă întreabă de ce o știre importantă despre un discurs al Papei a avut un titlu în italiană, altul în franceză, unul diferit în engleză și cu totul altul în română, maghiară sau chineză. Simplu: fiindcă vorbim cu oameni diferiți, din țări diferite. Când Papa subliniază anumite lucruri, unele sunt foarte importante pentru americani, altele pentru latino-americani, ceva cu totul diferit pentru asiatici sau africani.

Cum ați ajuns să coordonați comunicarea Vaticanului și ce v-ați propus în mandatul dumneavoastră de cinci ani?

Până în decembrie 2018, când am fost numit în această funcție, eram jurnalist acreditat la Vatican din 1992. Ani de zile am fost „vaticanist”, jurnalist acreditat la biroul de presă al Sfântului Scaun, am călătorit cu Papa prin toată lumea și am scris reportaje despre biserică.

Prefectul Dicasteriei m-a întrebat acum trei ani dacă vreau să ocup această poziție. Eram conștient că nu va fi ușor să lucrez cu mulți oameni din culturi diferite. Dar nu aveam idee cât de dificil este de fapt. Zi de zi trebuie să înțeleg culturi diferite, ca să putem comunica mai bine.

A contat enorm că am fost ziarist, fiindcă știu că trebuie să comunicăm simplu și să oferim cele mai bune informații. În câțiva ani, în această dicasterie s-a întâmplat un adevărat miracol. Până în 2015, marea majoritatea a jurnaliștilor de la Radio Vatican erau exclusiv oameni de radio. Acum, pot să scrie pe web, să facă video, să scrie conținut pentru ziar.

Provocarea mea în următorii doi ani rămași din mandat este să continui această transformare și unificare a eforturilor noastre. Ca să putem folosi noile instrumente pentru a vorbi oamenilor de astăzi. De exemplu, radioul trebuie să se poată transforma, fiindcă azi tinerii vor podcasturi, nu programe radio tradiționale. Trebuie să ne adaptăm limbajul pentru social media.

Ce canale social media folosiți?

Folosim în principal trei canale social media. Facebook este deja o rețea pentru oameni mai în vârstă (râde), dar funcționează foarte bine în Africa, de exemplu. Folosim Facebook în special pentru transmisiile live. Folosim mult Twitter, care este rețeaua socială utilizată și de Papă. Iar pe Instagram încercăm să oferim mesaje prin imagini.

Nu e ușor să alegi ce canal să folosești. Social media presupune socializare, nu poți doar să transmiți mesaje, trebuie să intri în dialog cu oamenii, iar asta nu e ușor pentru o organizație ca a noastră. Dar e necesar să creezi conexiuni. Istoric vorbind, misiunea noastră este să răspândim cuvântul Papei, dar trebuie să distribuim și informații primite de la bisericile din toată lumea.

Acționăm ca o inimă: distribuim, primim și putem distribui mai departe, peste tot în lume, ceea ce primim. Sarcina noastră este și să împărtășim mai multe știri pozitive, să arătăm lucrurile bune care se întâmplă.

Cum a evoluat turismul la Vatican în această perioadă dificilă?

Evident, din cauza pandemiei, numărul turiștilor a scăzut mult. Înainte de pandemie, intrau cam 20.000 de persoane pe zi în Muzeul Vaticanului. Acum, într-o zi bună, abia dacă intră 2.000.

Situația începe să se îmbunătățească, dar aici veneau în principal turiști străini și situația acestora este încă incertă. Când au fost perioade de relaxare a restricțiilor, oamenii au venit – nu doar la Vatican, ci la Roma, un oraș superb. Faptul că muzeul a fost închis a adus și probleme economice, fiindcă turismul e o sursă principală de venituri pentru noi. Numai în Muzeul Vaticanului lucrează cam 700 de persoane în total.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 360 (21 februarie – 14 martie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Biz Italia este un proiect #UniCreditExperience. Partenerii Biz Italia sunt UniCredit Bank, Nespresso, SivieroMaria, Enel, Peroni Nastro Azzurro, Natuzzi, IsopanEstRomania