BizRemote by certSIGN Interviuri

BizRemote: Cum să ne pregătim emoțional pentru provocările statului acasă

08/04/2020 6 min read

author:

BizRemote: Cum să ne pregătim emoțional pentru provocările statului acasă

Reading Time: 6 minute

Am stat de vorbă cu Monalisa Teodorescu, terapeut de orientare analitică, cu peste 10 ani de experiență, despre cum putem trece cu o minte sănătoasă prin perioada care urmează.

Text de Patricia Zegreanu

Trăim vremuri incerte, într-un context plin de neliniști și neînțeles. Chiar dacă ne înarmăm cu o atitudine pozitivă și voie-bună, e necesar să ne dăm seama că vom avea și multe zile de emoții mai puțin plăcute: zile în care vom fi stresați, nervoși, triști, depresivi sau furioși. Ne vom certa cu cei apropiați, vom fi agasați de telefoanele de la birou, vom avea prea puțină liniște cu cei mici care se vor plictisi îngrozitor în zilele petrecute doar în casă. Fiind reținuți în casele noastre ne vom lovi mai des de fragilitățile și vulnerabilitățile noastre ca oameni, de limitele noastre. A privi perioada care urmează doar cu un filtru pozitiv înseamnă a nu ne pregăti și de emoțiile grele care vor ieși la suprafață.

Patricia Zegreanu: Monalisa, observ două comportamente diferite ale oamenilor din jur: cei foarte speriați, care nu mai vor să iasă deloc din casă, și cei foarte viteji, care ignoră toate recomandările curente. Cum putem avea reacții atât de diferite la același context?

 

Monalisa Teodorescu: O să râzi, dar ambele sunt comportamente bazate pe frică: cea trăită intens, ca anxietate, sau cea camuflata, trăită ca bravură (alimentată cu puțină inconștiență). Dar ambele comportamente au la bază frica. Iar frica este nu doar contagioasă, dar, în acest context, și omniprezentă. Cum am putea să nu ne fie frică acum, când lumea pare să se fi întors cu susu-n jos? Când trebuie să stăm în casă, când ne e frică de criza economică ce se prefigurează? Sentimentul e pretutindeni. Cu cât comportamentul este mai echilibrat – respect noile restricții, dar nu mă panicheaza ideea de a ieși în jurul blocului – cu atât omul rămâne mai rațional și poate prelucra acest sentiment de teamă.

Urmează o perioadă lungă de carantină – posibil și carantină strictă în mai multe orașe ale țării. Și, din păcate, nu știm cât va fi de lungă această perioadă.

În zilele astea nu prea știm ce se petrece și încotro ne îndreptăm. Multă lume mă întreabă, cât se poate de firesc: cum trecem mai ușor peste etapa de carantină, cum depășim temerile legate de viitor, cum să ne menținem echilibrul într-o lume din ce în ce mai panicată, fără să împingem anxietatea la extrem, fără să devenim depresivi sau să ne pierdem în scenarii catastrofice, conspiraționiste sau paranoide?

Probabil fiecare dintre noi are gânduri asemănătoare. Și tu ce le răspunzi?

Le vorbesc despre o călătorie interioară. Călătoria în exterior a devenit scurtă, în perimetrul propriei case. Ceva mai mare pentru cei care se bucură și de propria grădină. Și atunci putem să echilibrăm aceste călătorii exterioare scurte cu o călătorie interioară. Iar călătoria interioară poate fi cât de lungă ne dorim noi. Este o călătorie pe care o putem face cu pași mai mari sau mai mici, în funcție de fiecare. Pregătirea pentru călătoria asta interioară este necesară: punem în rucsac încredere, speranță și, mai ales, răbdare. Lumea aceasta interioară este o lume pe care o construiești singur, după bunul plac al inimii, în care nu lași să pătrundă nimic din ceea ce nu îți dorești.

Trebuie să recunosc că sună destul de complicat. Sună aproape ca o meditație buddhistă.

Lumea noastră interioară o purtăm cu noi în fiecare secundă, chiar și atunci când totul decurgea așa cum eram obișnuiți. Lumea ta interioară coboară cu tine la metrou sau stă cu tine la semafor. E prezentă când vorbești cu șeful, dar și când vorbești cu oamenii cei mai dragi. E acolo, întotdeauna lângă tine. Și te influențează mai mult decât crezi. La fel cum și tu o influențezi pe ea.

Poți să ne dai un exemplu?

Gândește-te ce coșmaruri poți avea câteodată după o perioadă intensă la muncă. Sau cum o melodie vesela îți poate schimba starea de spirit imediat.

Asta așa este!

Construcția unei lumi interioare solide, care să îți dea putere și speranță în această perioadă, se poate face din doar 8 cărămizi. Dacă le așezi riguros, cu încredere și răbdare, o să vezi că această construcție devine foarte durabilă, chiar și mult timp după ce va fi trecut acest context imediat.

8 cărămizi sună mai simplu. Spune-mi care este prima cărămidă.

Prima cărămidă e să iți fie foarte clar că sănătatea psihică e la fel de importantă ca și cea a trupului. Anxietatea, frica, panica, exagerarea nu doar ca nu ajuta la nimic, dar te pot îmbolnăvi de-a dreptul (somatizarea presupune transpunerea emoțiilor negative în dureri ale corpului și este cât se poate de reală!). Prin urmare, limitează accesul la știri care de care mai bombastice: nu mai asculta obsesiv știrile la TV. Găsește canale de media obiective și surse credibile de informare. Și consuma informațiile cu măsură.

Într-adevăr, statisticile prezentate la știri nu oferă prea multe explicații – vedem doar un număr care crește exponențial zi de zi, fără a fi lămuriți de lucruri conexe (de exemplu, de vârsta pacienților, de bolile cronice de care suferă etc.).

Exact!

Bun. Care ar fi următoare cărămidă?

Mută atenția pe lucrurile pe care le poți controla tu: ce ține de job-ul tău, de familia ta, de activitățile tale. Tot ce poți controla tu este ceea ce ar trebui să-ți preocupe timpul. Exteriorul e greu de controlat, iar asta poate să-ți dea senzația de neputință. Ai control asupra vieții tale, chiar și în acest cadru mai restrâns. Uită-te la tot ce poți controla și mută atenția acolo. Nu ești neputincios.

Un soi de a trăi în prezent: asta e situația, așa ne putem desfășura.

Și în acest fel suntem în controlul vieților noastre. Următoarea cărămidă presupune menținerea unei rutine zilnice: cu exerciții fizice, exerciții de respirație (inspirăm pe o nară, expirăm pe cealaltă de 10 ori, apoi schimbăm), mâncăm în limite normale (nu epuizăm provizii de carantină).

Am senzația că trebuie să ne construim noi ritualuri pentru noul context. Ritualurile ne ancorează în prezent și ne dau siguranță.

Prin aceste ritualuri știm exact ce avem de făcut, când și mai ales cum.

Da.

O altă cărămidă poate fi menținerea și respectarea unui program de „joacă”: ascultăm muzică, jucăm cărți sau rummy împreună, ne jucăm de-a baba-oarba prin casa, citim cărți care să ne bine-dispună, ne uităm la filme. Facem ceva care să ne dea o stare de bine. Mai mult, încă putem face exerciții fizice în jurul blocului, adică putem vedea copacii din jur, lumina soarelui sau putem simți adierea vântului. Să profităm de aceste mici minuni ale vieții!

Unul dintre cele mai vizionate filme în ultima perioadă este cel al unei pandemii globale. Crezi că e o idee bună?

E suficientă frică în jur pentru a ne otrăvi mintea cu alte frici. Mai bine o comedie ușoară.

Următoarea cărămidă?

Ajutându-i pe alții, ne ajutăm pe noi înșine. În situații de criză avem tendința să ne ascundem în propria carapace și să devenim egoiști: nu dăm, că cine știe când n-o să mai avem noi? Dar a face ceva pentru alte persoane ne va scoate din carapacea noastră și vom vedea că, în ciuda liniștii de pe stradă, oamenii sunt și ei în casele lor, pe un etaj mai sus sau mai jos, și ei cu fricile și nevoile lor, poate chiar mai mari ca ale noastre.

Suntem înconjurați de alți oameni care trec prin exact aceleași stări. Poate chiar mai rău decât noi…

Și poate că ei au chiar mai mare nevoie de ajutor decât noi… Pentru propria frică, putem încerca să ținem un jurnal. Scriem în acel jurnal toate trăirile din această perioadă legate de frică, neputință, temeri. O dată puse pe hârtie, ies din mintea și sufletul nostru, și ne putem concentra la idei și soluții pozitive. Dacă simțim că niciun jurnal nu ne mai poate scoate dintr-o stare de depresie sau anxietate, putem încerca să discutăm cu cineva specializat. Am o grămadă de colegi și colege care în aceste momente oferă consiliere online.

Putem să ne menținem o stare pozitivă, în ciuda a tot ce se întâmplă în jur?

Cu siguranță! Viața a mers mai departe și după evenimente și situații mai catastrofice decât acest virus. Nu zice nimeni că e ușor, dar menținerea unei gândiri pozitive se face prin imagini și povești constructive, prin scenarii creatoare și luminoase. Perioada asta poate fi excelentă pentru o mai bună conectare la Sinele nostru, prin introspecție. Ce ne dorim? Cine suntem? Ce ne place? De ce ne e dor? Pe ce ne vom concentra când perioada actuală se va încheia?

Cred că această perioadă ne va schimba. Cunosc foarte mulți oameni care apreciază mai mult sau mai puțin ce se întâmplă în jurul lor: între prietenii apropiați, în compania la care lucrează, chiar și legat de apartamentele în care stau. Parcă își reordonează prioritățile și valorile personale.

Și eu cred că vom ieși din această situație puțin mai conștienți de noi și de ce ne dorim. Sper doar să avem puțin timp și de aceste întrebări.

Poate că ar trebui să ne facem timp pentru aceste întrebări. Și ultima cărămidă?

Să fim conștiincioși: când lucrăm de acasă, când ne facem paturile dimineața, când ajutăm. Să ne facem treaba până la capăt.

Excelent sfat! Mulțumim!

Monalisa Teodorescu este terapeut de orientare analitică și psiholog clinician cu peste 10 ani de experiență. Pasionată de istoria religiilor și exprimarea prin artă, ea este momentan terapeut voluntar pentru medici și cadre medicale afectate de situația actuală, împreuna cu toți colegii ei din Asociația Română de Psihologie Analitică (detalii aici: https://bit.ly/2UPNRQI ). Pentru consiliere individuală o găsiți la numărul de telefon: 0744.357.442 și la adresa de email: monateodoros@yahoo.com

Patricia Zegreanu scrie cu drag și de plăcere, mai ales atunci când simte că informația ar fi de interes publicului larg. Lucrează de peste 14 ani în marketing și comunicare, și este preocupată de psihologie și creativitate. în timpul liber citește și își găsește inspirație în descoperirea altor culturi.

Foto: © Dabisik | Dreamstime.com

Leave a comment

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă