Buju Stanciu și Asociații: Avocatură fără granițe

Buju Stanciu și Asociații: Avocatură fără granițe

Reading Time: 7 minute

De la București la Tel Aviv, trecând prin Arabia Saudită și Africa de Sud, o casă de avocatură românească își construiește propriul model de expansiune internațională. Cu o echipă de peste 20 de profesioniști și creșteri anuale ale cifrei de afaceri de cel puțin 40% în ultimii patru ani, Buju Stanciu și Asociații mizează pe investiții, tehnologie și un nou mod de a face avocatură.

Avocatul Victor Buju, cofondator al firmei, vorbește despre ambițiile internaționale ale businessului, ce îi atrage pe investitorii străini în România și cum inteligența artificială schimbă regulile jocului într-una dintre cele mai tradiționale profesii.

Ați construit o casă de avocatură românească ce se extinde pe piețe internaționale precum Africa de Sud, Arabia Saudită și, mai recent, Israel. Cum a început această strategie de internaționalizare și ce oportunități de business urmăriți prin prezența pe aceste piețe?

Strategia s-a construit în jurul unei realități simple: afacerile clienților noștri traversează granițe, iar asistența juridică trebuie să poată face același lucru. Un antreprenor român care intră pe o piață nouă are nevoie de oameni în care poate avea încredere acolo. Un investitor străin care vine în România are exact aceeași nevoie aici.

Urmărim investiții, tranzacții, dezvoltarea companiilor și proiecte în care trebuie coordonate mai multe jurisdicții. Relația trebuie să funcționeze în ambele sensuri. Ne interesează atât capitalul care vine în România, cât și antreprenorii români care au capacitatea să construiască în afara ei.

De ce ați ales Israelul pentru cea mai recentă etapă de extindere? Ce potențial vedeți în relațiile economice dintre România și Israel și ce obiective aveți pentru noul Israel Desk?

În primul rând, pentru că exista deja o nevoie concretă. Primeam solicitări din partea unor clienți israelieni interesați de investiții, afaceri și stabilirea unei prezențe în România. În același timp, relația cu Osnat Horenshtein ne-a oferit posibilitatea de a construi ceva mult mai apropiat de client: o primă conversație în ebraică, cu un avocat local care cunoaște echipa și modul de lucru din România.

Între România și Israel există deja relații economice și personale consistente. Pentru unii clienți, România este o piață cunoscută; pentru alții, este începutul unei strategii europene. Obiectivul nostru este să putem prelua un proiect de la întrebarea inițială până la implementarea juridică: ce vrea clientul să facă, ce opțiuni are, ce trebuie verificat și cine răspunde de fiecare etapă. Vom măsura succesul desk-ului prin proiectele duse la capăt și prin relațiile care continuă după prima tranzacție.

România găzduiește peste 10.000 de companii cu capital israelian, iar investițiile depășesc 2 miliarde de dolari. Ce îi atrage astăzi pe investitorii israelieni în România și care sunt domeniile cu cel mai mare potențial de dezvoltare?

Cifrele arată că discutăm despre o relație economică deja construită. Motivațiile diferă însă mult: un investitor caută venituri recurente, altul dezvoltă un proiect, altul vrea să își extindă compania în Uniunea Europeană. Uneori, decizia de business este legată și de planurile familiei, dată fiind aderarea noastră la spațiul Schengen.

România poate reuni câteva lucruri relevante: acces la piața europeană, apropiere geografică, relații de afaceri existente și oportunități în sectoare în care mai este mult de construit. În solicitările care ajung la noi, imobiliarele și energia regenerabilă sunt direcții importante. Vedem potențial și în tehnologie, servicii și colaborări între companii românești și israeliene.

Aș evita totuși să vindem România doar prin ideea că este (mai) ieftină. Un preț atractiv devine interesant abia după ce înțelegi activul, riscurile și costul real al investiției. Acolo începe munca noastră.

Din discuțiile cu investitorii străini, care sunt principalele avantaje competitive ale României față de alte piețe europene? Dar obstacolele care îi pot determina să renunțe la o investiție?

Un avantaj este combinația dintre accesul la piața europeană, competențele disponibile local și posibilitatea de a construi într-o economie care încă are nevoi importante de investiții. Contează și existența unor antreprenori români foarte buni, care pot deveni parteneri calificați ai investitorului străin.

În același timp, România trebuie prezentată onest. Costurile și disponibilitatea oamenilor diferă mult între sectoare și regiuni. Nici fiecare activ, nici fiecare companie nu reprezintă automat o oportunitate.

Obstacolul cel mai greu de explicat unui investitor este incertitudinea, deseori cauzată de birocrația instituțională: cât durează o procedură, dacă regulile se schimbă în timpul proiectului, dacă documentele reflectă situația din teren. Un risc identificat poate fi evaluat și inclus în decizie. Un risc pe care nu îl poți delimita poate opri investiția.

De aceea, o parte importantă a rolului nostru este să aflăm devreme unde se poate bloca proiectul, înainte ca entuziasmul să se transforme într-un angajament financiar.

Ați identificat un interes crescut pentru sectorul imobiliar și energia regenerabilă. Ce tipuri de proiecte caută investitorii străini, despre ce valori ale investițiilor discutăm și cum estimați că va evolua interesul în următorii ani?

În imobiliare, există interes atât pentru active care produc deja venit, cât și pentru proprietăți unde valoarea poate fi crescută prin dezvoltare sau repoziționare. Aici contează enorm situația juridică, posibilitățile reale de utilizare și calitatea veniturilor. O prezentare frumoasă și un randament estimat sunt doar începutul analizei.

În energie, maturitatea proiectului este esențială: drepturile asupra terenului, autorizarea, racordarea, finanțarea și modul în care va fi valorificată energia. Stocarea este, de asemenea, o direcție care merită urmărită.

Ca ordin de mărime, proiectele despre care putem vorbi public se situează între 7 și 8 cifre în euro. Pentru următorii ani, mă aștept la un interes mai selectiv. Va conta tot mai mult cât de bine pregătit este proiectul și cât de credibilă este implementarea. România are oportunități, dar capitalul are și alternative solide în alte jurisdicții.

Ați fondat și dezvoltat o casă de avocatură la o vârstă relativ tânără, într-o piață dominată de firme cu tradiție și notorietate. Cum v-ați construit poziționarea, care au fost cele mai mari provocări antreprenoriale și ce diferențiază modelul vostru de business?

Ne-am format în avocatura clasică în firmele mari din țară și am păstrat foarte mult din această experiență: rigoarea, metoda și respectul pentru consecințele unei recomandări. În propria firmă, am vrut să avem libertatea de a construi și alte moduri de lucru, potrivite problemelor pe care le întâlnim astăzi.

Pentru o firmă tânără, provocarea este să câștige încredere și, în același timp, să construiască o organizație care poate livra constant. Un avocat bun trebuie să învețe și să recruteze, să delege, să gestioneze resurse și să aleagă proiectele în care echipa poate aduce valoare reală.

Când vorbim despre „neoavocatură”, ne referim la apropierea dintre drept, business și tehnologie. Clientul poate veni cu o întrebare despre un produs, o investiție sau o piață nouă, înainte să știe ce specializare juridică îi trebuie. Noi trebuie să legăm aceste perspective și să îi oferim o recomandare pe care o poate pune în practică.

Cum arată astăzi businessul Buju Stanciu și Asociații în cifre – echipă, portofoliu de clienți, evoluția veniturilor și ponderea proiectelor internaționale? Ce obiective de creștere și ce noi piețe aveți în vedere în următorii trei-cinci ani?

Suntem astăzi o echipă de peste 20 de oameni, în care avocații lucrează alături de specialiști în inteligență artificială, insolvență, IT, design și dezvoltarea echipei. Această combinație spune ceva despre felul în care construim- calitatea serviciului depinde atât de analiza juridică, cât și de instrumentele folosite, de coordonare și de experiența clientului.

Ne bucurăm de o evoluție foarte bună în ultimii ani. Ca reper, chiar și anul cu cea mai modestă creștere din ultimii patru a însemnat un avans de 40% al cifrei de afaceri. Cifrele absolute preferăm să le păstrăm, deocamdată, în relația noastră cu ANAF.

Componenta internațională crește într-un ritm superior businessului în ansamblu și ocupă un loc tot mai important în activitatea firmei. Crește și echipa, pentru că recrutăm constant, având în vedere că proiectele din viitor cer competențe tot mai diverse.

Pentru următorii trei-cinci ani, obiectivul este să consolidăm această combinație de expertiză juridică, tehnologie și relații internaționale. Vrem să putem prelua proiecte mai complexe, să dezvoltăm instrumente proprii și să construim relații de durată cu clienții. Vom alege piețele noi în funcție de oportunitățile concrete și de oamenii cu care putem lucra acolo. Fiecare extindere trebuie să aducă o capacitate reală în plus pentru client.

Ați dezvoltat și un avocat digital, un chatbot juridic bazat pe inteligență artificială. Cum a apărut această inițiativă, ce rezultate a generat și în ce măsură credeți că AI va schimba modelul tradițional de business al caselor de avocatură?

Lawren.ai a pornit dintr-o nevoie foarte concretă: să facem informația juridică mai ușor de găsit, de înțeles și de verificat. Astăzi funcționează ca platformă independentă, iar implicarea în dezvoltarea lui ne-a permis să vedem de aproape performanța acestor instrumente și viteza cu care evoluează.

Cred că merită să fim sinceri și să recunoaștem există un sentiment de anxioasă fragilitate în profesie, mai ales în consultanță. Când vezi cât de bine poate face tehnologia anumite lucruri pentru care te-ai pregătit ani întregi, îți pui întrebări serioase. Vedem că se schimbă felul în care lucrăm, ce așteaptă clientul și cum va fi remunerată munca noastră. Nu avem un glob de cristal și nici nu cred că ar fi onest să pretindem că știm exact cum va arăta piața peste cinci ani.

Pentru juniori este deosebit de greu. Multe dintre sarcinile pe care AI le preia sunt tocmai cele prin care se învăța profesia: cercetarea, lectura documentelor, primele redactări. Trebuie să regândim serios această formare. Un avocat tânăr are nevoie de ocazii în care să judece singur, să își explice raționamentul și să primească feedback, chiar dacă un instrument poate produce imediat o variantă convingătoare.

Noi căutăm soluțiile lucrând direct cu tehnologia: testăm, dezvoltăm instrumente și încercăm să înțelegem unde ajută, unde greșește și ce trebuie schimbat în organizarea firmei. Avem încă multe de învățat. Dar vedem și posibilitatea unei avocaturi în care timpul câștigat se întoarce în analiza problemei și în relația cu clientul.

Cum vedeți viitorul pieței de avocatură din România? Vor câștiga teren firmele specializate și agile, care investesc în tehnologie și internaționalizare, în fața modelelor tradiționale?

Credem că piața va deveni mai exigentă în privința utilității serviciului. Clienții au acces la mai multă informație și vor cere explicații mai clare: de ce această recomandare, ce alternative există, cât durează și cât costă?

Firmele specializate și agile pot câștiga teren dacă transformă aceste așteptări într-un mod de lucru constant. Dar dimensiunea mică sau folosirea AI nu garantează nimic. Și firmele mari pot inova foarte bine, având resurse, experiență și capacitatea de a coordona proiecte ample.

Diferența se va vedea în calitatea oamenilor, a proceselor și a deciziilor. O firmă care cumpără un instrument AI, dar păstrează toate blocajele interne, va obține un beneficiu limitat.

Ne preocupă continuu și formarea juniorilor. Dacă automatizăm o parte din munca prin care generațiile anterioare învățau profesia, trebuie să construim alte forme de învățare: analiză de caz, verificare foarte riguroasă și contact real cu problema clientului.

Privind în perspectivă, care este ambiția voastră pentru Buju Stanciu și Asociații: să construiți o casă de avocatură cu acoperire internațională sau să dezvoltați un model diferit de furnizare a serviciilor juridice?

Ambiția este să construim un model de servicii juridice care poate susține probleme tot mai complexe, fără precedent deseori, iar acoperirea internațională este una dintre capacitățile de care avem nevoie pentru asta.

Vrem ca un client să poată veni la noi cu ceea ce încearcă să construiască: o companie, un produs, o investiție sau o soluție pentru o situație dificilă. E crucial să putem înțelege exact problema, să aducem oamenii potriviți care să ajute și să coordonăm lucrurile până la un rezultat concret.

Asta cere avocați foarte buni, relații foarte solide și tehnologie integrată în felul în care lucrăm. Cere și disciplina de a spune când un proiect nu este pregătit sau când o decizie trebuie reconsiderată. Ne-ar plăcea ca Buju Stanciu si Asociații  să fie recunoscută pentru calitatea deciziilor la care contribuie și pentru lucrurile pe care clienții reușesc să le construiască alături de noi. Acolo văd valoarea pe termen lung a firmei.