Camelia Pătru, THAIco SPA România: „Performanța începe cu energia oamenilor, nu doar cu obiectivele”

Camelia Pătru, THAIco SPA România: „Performanța începe cu energia oamenilor, nu doar cu obiectivele”

Reading Time: 5 minute

Wellbeing-ul nu mai este doar un beneficiu oferit angajaților, ci începe să fie privit ca un factor care influențează direct performanța organizațiilor.

Camelia Pătru, Co-Founder & CEO al THAIco SPA România, vorbește despre schimbarea de mentalitate pe care o observă în companii, despre legătura dintre energie și performanță și despre motivul pentru care prevenția ar trebui să devină o prioritate în cultura organizațională.

În ultimii ani, wellbeing-ul a câștigat în importanță pentru un număr tot mai mare de companii din România. Cum s-a schimbat, din perspectiva dumneavoastră, modul în care companiile privesc această investiție?

Dacă mă uit la discuțiile pe care le aveam cu directorii de HR în urmă cu cinci sau șase ani și le compar cu cele de astăzi, diferența este foarte mare.

În trecut, wellbeing-ul era privit în principal ca un beneficiu prin care compania își răsplătea angajații sau marca anumite momente speciale din an. Astăzi observăm că organizațiile mature încep să îl privească mult mai strategic. Nu mai discutăm doar despre satisfacția angajaților, ci despre energie, reziliență, retenția talentelor și capacitatea oamenilor de a performa sustenabil.

Studiile Gallup arată că echipele cu un nivel ridicat de engagement înregistrează cu aproximativ 23% o profitabilitate mai mare decât cele cu engagement scăzut.

Pandemia a accelerat această schimbare, iar transformările din ultimii ani – digitalizarea accelerată, reorganizările, ritmul de lucru tot mai intens și, mai recent, integrarea inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi, au făcut ca wellbeing-ul să devină o conversație despre business, nu doar despre beneficii.

Din perspectiva noastră, aceasta este una dintre cele mai importante schimbări de mentalitate pe care le-am observat în relația dintre companii și angajați.

Care sunt componentele din tot acest univers wellbeing care au cel mai mare impact asupra angajaților și cum se reflectă această stare de bine a angajaților în productivitate, creativitate și capacitatea de a lua decizii bune?

Cred că există tendința de a reduce wellbeing-ul la activități punctuale sau la beneficii spectaculoase. În realitate, cele mai mari rezultate apar atunci când organizațiile investesc consecvent în recuperarea energiei oamenilor.

Noi vedem un impact foarte bun în inițiative precum Wellbeing Days, sesiuni de chair massage la birou, programe dedicate liderilor aflați sub presiune, workshopuri de recuperare și mindfulness sau parteneriate recurente care îi încurajează pe oameni să aibă grijă de ei înainte de a ajunge în burnout.

Un angajat care se simte bine nu este doar mai motivat. Este mai concentrat, ia decizii mai bune, colaborează mai ușor cu colegii și gestionează mai eficient situațiile tensionate. Nu poți cere performanță constantă unor oameni care funcționează permanent cu bateriile descărcate.

Performanța începe cu energia. În ultimii ani am observat că organizațiile discută foarte mult despre performanță, însă mult mai puțin despre energia care face posibilă această performanță. Din punctul meu de vedere, cele două nu pot fi separate.

Cum poate influența wellbeing-ul relațiile dintre colegi și coeziunea echipelor?

În organizații vorbim foarte mult despre comunicare, colaborare și cultura organizațională. În realitate, toate acestea sunt influențate de nivelul de energie al oamenilor.

Atunci când echipele sunt permanent suprasolicitate, apar mai ușor conflicte, scade răbdarea, comunicarea devine mai defensivă și oamenii încep să funcționeze în modul „supraviețuire”.

În schimb, atunci când organizațiile creează contexte în care oamenii se pot recupera și pot respira, observăm relații mai sănătoase și o colaborare mai bună. De aceea cred că wellbeing-ul nu schimbă doar starea fiecărui angajat în parte. Schimbă climatul întregii echipe. Stresul este contagios, dar, din fericire, și energia pozitivă este.

Problemele cu spatele, stresul cronic și burnout-ul sunt provocări tot mai frecvente în rândul angajaților. Ce observați în rândul angajaților care ajung în saloanele THAIco SPA?

Vedem foarte des persoane care vin pentru o problemă aparent fizică și descoperă că, în realitate, în spatele durerii există luni întregi de stres acumulat, ritm susținut de lucru și lipsa unor momente reale de recuperare.

Tensiunea din zona cervicală, durerile lombare, contracturile musculare sau senzația permanentă de oboseală sunt printre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la noi. Dar, dincolo de simptomele fizice, observăm un lucru care ne preocupă tot mai mult: mulți oameni spun că nu realizează cât de obosiți sunt decât în momentul în care se opresc pentru prima dată după multe săptămâni sau chiar luni. Cu alte cuvinte, corpul începe să tragă semnale de alarmă înainte ca noi să conștientizăm că avem nevoie de o pauză. Din păcate, foarte mulți oameni tratează aceste semnale ca pe ceva normal și continuă să funcționeze în același ritm.

Acesta este unul dintre motivele pentru care cred că wellbeing-ul trebuie abordat preventiv, nu reactiv. Dacă intervenim doar atunci când oamenii ajung în burnout sau când durerile devin cronice, costurile – atât pentru angajat, cât și pentru organizație – sunt deja foarte mari.

Pornind de la ceea ce observăm zi de zi în centrele noastre și din colaborările cu companii din industrii diferite, în luna septembrie 2026 vom lansa primul studiu THAIco SPA privind sănătatea fizică și starea de bine a angajaților din România prin care ne propunem să aducem date și perspective care să susțină o abordare mai proactivă a wellbeing-ului în organizații. Ne dorim ca acest studiu să ofere companiilor nu doar o imagine a realității, ci și argumente pentru a investi mai devreme în prevenție, înainte ca problemele să se transforme în costuri organizaționale. Credem că organizațiile au nevoie nu doar de inițiative punctuale, ci și de informații relevante care să le ajute să ia decizii mai bune pentru sănătatea și performanța oamenilor lor.

Cum pot măsura angajatorii impactul investițiilor în wellbeing? Ce indicatori ar trebui urmăriți?

Companiile urmăresc frecvent indicatori precum absenteismul, fluctuația de personal, nivelul de engagement, rezultatele sondajelor interne, frecvența concediilor medicale, gradul de utilizare al programelor de wellbeing și chiar feedbackul managerilor privind nivelul de energie și colaborare din echipe. Din ce în ce mai multe organizații încep să coreleze aceste date cu productivitatea și retenția angajaților.

Din experiența mea, există însă un indicator pe care puține organizații îl măsoară și care spune foarte multe: nivelul de energie al echipei. O echipă poate avea rezultate bune și, în același timp, să funcționeze într-o stare de epuizare care nu este sustenabilă pe termen lung.

Din punctul meu de vedere, liderii ar trebui să normalizeze discuțiile despre starea de bine cu angajații, să identifice rapid când echipa este supraîncărcată sau în burnout și să nu se eschiveze în a lua măsurile necesare căci costul pe termen lung al inacțiunii este mult mai mare.

Cum vedeți evoluția conceptului de „workplace wellbeing” în România în următorii ani? De ce?

Cred că următorii ani vor aduce o schimbare importantă: nu vom mai vorbi doar despre beneficii, cred că vom vorbi mai mult despre prevenție.

Vom vedea tot mai multe programe integrate, dedicate recuperării energiei echipelor, liderilor și oamenilor aflați în perioade intense de schimbare.

Cred că organizațiile care vor avea cele mai bune rezultate vor fi cele care vor înțelege că wellbeing-ul nu este un cost, este infrastructura invizibilă a performanței. Cred cu tărie că acțiunile privind starea de bine în companii nu se vor mai limita la „nice to have” ci vor deveni parte din strategia de business.

Cum poate o companie să integreze wellbeing-ul în cultura organizațională, astfel încât să nu fie doar o campanie punctuală sau un beneficiu ocazional și cum poate fi promovată o cultură de workplace wellbeing?

Nu cred că o cultură cu focus pe wellbeing se creează printr-un eveniment anual sau printr-o singură zi dedicată sănătății. Ea începe atunci când liderii vorbesc deschis despre energie, despre recuperare și despre echilibrul dintre performanță și refacere, când au curajul să recunoască faptul că și ei trec prin perioade de suprasolicitare. Când vorbesc deschis despre propria lor stare de bine sau de burnout…

Se construiește prin inițiative recurente, prin puterea exemplului liderilor și prin integrarea wellbeing-ului în experiența angajaților pe tot parcursul anului.

La THAIco SPA exact aceasta este direcția în care dezvoltăm serviciile noastre dedicate companiilor. Nu ne dorim să organizăm doar experiențe punctuale, ci să construim parteneriate prin care wellbeing-ul să devină parte din cultura organizațională și un instrument real pentru retenție, engagement și performanță sustenabilă.

În ultimii ani am construit astfel de programe împreună cu companii din industrii diferite și am învățat că cele mai bune rezultate apar atunci când wellbeing-ul este integrat în cultura organizațională, nu tratat ca o inițiativă izolată. Acesta este și modelul pe care îl dezvoltăm în continuare la THAIco SPA.