Cum construiești un startup greentech de succes

Cum construiești un startup greentech de succes

Ecosistemul european de startup-uri în domeniul tehnologiei climatice și-a dublat valoarea din 2020 până în prezent, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari. Dar cum arată piața locală de startup-uri greentech din acest moment și ce provocări și oportunități există pentru cei care aleg să se aventureze pe această piață?

Potrivit lui Mircea Ghiță, Country Manager Romania, SeedBlink, în cadrul ecosistemului startup-urilor din România greentech este o verticală limitată. Nu există încă un startup din acest segment care să fi scalat la nivel internațional și nici nu reprezintă o pondere semnificativă în totalul startup-urilor locale. Cu toate acestea, piața oferă oportunități importante, companiile și consumatorii din România confruntându-se cu o lipsă de soluții în acest domeniu.

„Piețele de tip blue ocean (cu competitivitate redusă) aduc multiple avantaje. Startup-urile pot ajunge rapid la clienți mari și își pot îmbunătăți produsul pe măsură ce îl comercializează. De asemenea, antreprenorii au capacitatea de a adapta ușor modele de afaceri dovedite din alte părți ale lumii. Un alt avantaj este accesul la finanțare, acest sector fiind la mare căutare printre investitori. Cu toate acestea, provocarea majoră o reprezintă educarea pieței și învățarea din experiență, dată fiind lipsa precedentelor solide în acest sector.” 

Mircea Ghiță

Oportunități și provocări observă și Ioana Pasc, coordonator PR și specialist comunicare, Impact Hub Bucharest, care consideră că, deși România se situează pe locul 25 din cele 27 state membre ale UE în ceea ce privește ecoinovația, ecosistemul românesc de startup-uri verzi înregistrează
o creștere semnificativă față de perioada prepandemică. 

În cadrul Green Startup Ecosystem Overview 2022, maparea ecosistemului local de startup-uri verzi realizată de Impact Hub Bucharest, au fost identificate 150 de startup-uri verzi în România și 115 actori cheie. În 2021, au luat naștere 39 de inițiative greentech, același număr ca în 2020. 

„Cu toate astea, e o provocare pentru noi în a găsi startup-uri greentech cu adevărat inovatoare. Primim multe aplicații în programele noastre din partea persoanelor pasionate de sustenabilitate, însă propunerile pentru startup-uri greentech (nu doar green) vin în general de la persoane mai tehnice, care au ales să rămână destul de departe de zona startup-urilor.”

Ioana Pasc

Astfel, situația este ușor diferită în acest an, la a treia ediție a ClimAccelerator, unde se observă că specialiștii tehnici încep să se deschidă către lumea de business.

Iulia Dorobanțu, cofondatoarea Charger.ro, primul integrator de soluții și servicii pentru industria energiei verzi, consideră că, în prezent, climatul startup-urilor greentech și cleantech din România este în formare. „Un lucru interesant de urmărit este cum multe modele de business nu au plecat la drum în trecut cu scopul de a avea impact în mediu, dar descoperă că au impact direct prin activitatea lor acum. Plus, vedem un număr mare de companii, inclusiv startup-uri, care se adaptează și pivotează în această direcție”, explică Iulia Dorobanțu. 

De ce nu avem mai multe startup-uri greentech 

Mircea Ghiță consideră că pentru a dezvolta ecosistemul greentech în România și a atrage mai multe investiții, există anumite elemente ce trebuie urmate. Unul dintre acestea este abordarea de tip „low hanging fruits” și „quick wins”. „Ca în multe alte sectoare de afaceri, este esențial să identificăm și să abordăm inițial soluțiile cu impact semnificativ și fezabil din punct de vedere economic. Acestea pot atrage mai ușor interesul investitorilor și pot crea exemple de succes care să inspire alți antreprenori”,
a explicat reprezentantul SeedBlink.

Un alt element menționat este transferul tehnologic, unde colaborarea dintre instituții academice, centre de cercetare și sectorul privat poate facilita transferul de tehnologie și know-how către startup-urile greentech. Mircea Ghiță consideră că, de asemenea, deschiderea de POC-uri (Proof of Concept) către startup-uri este un element important. Companiile mari și instituțiile publice își pot arăta deschiderea pentru startup-uri, oferindu-le șansa de a testa și valida soluțiile lor în medii reale prin intermediul POC-urilor. 

Iulia Dorobanțu crede că principalele motivele pentru care nu există mai multe startup-uri greentech în România sunt lipsa de educație și inițiativă în această direcție, chiar și din partea companiilor mari, completate de lipsa de susținere financiară, de business și know-how, dedicate unei industrii extrem de noi pe piața din România. „Pentru a naviga cu succes prin aceste schimbări, măcar o parte dintre actorii necesari a fi implicați în dezvoltarea unui startup trebuie să aibă un know-how specific, pentru că o industrie atât de nouă are nevoie de multe ori de mai multă încredere pe termen lung decât industrii consacrate”, completează cofondatoarea Charger.ro.

Ioana Pasc este de părere că antreprenorii din domeniu au nevoie de susținere financiară, de investiții în dezvoltarea soluțiilor lor. „Noi încercăm să aducem și asta la masă, prin intermediul acceleratoarelor pe care le derulăm și a oportunităților pe care le deschidem pentru ei, pe lângă know-how, mentorat și workshop-uri dedicate, însă e nevoie de mult mai mult.” 

Ce caută investitorii 

Având în vedere nevoia de noi tehnologii pentru a lupta cu schimbările climatice, conform lui Mircea Ghiță, investitorii green consideră că afacerile din această verticală vor avea creșteri și randamente mai mari. Așadar, la bază, investitorii vor să vadă aceleași lucruri ca la orice alt business – oportunitatea de business, echipa, validarea produsului și alte aspecte, în funcție de etapa de dezvoltare a companiei. „În plus, investitorii se uită la impactul verde adus de companie. Acest impact trebuie măsurat într-o formă cantitativă (reducere de costuri, CO₂, waste etc.). Este important ca verticala să nu fure atenția antreprenorilor și aceștia să se concentreze în continuare pe a găsi modele de business viabile și pe scopul economic al business-ului (venituri)”, concluzionează Mircea Ghiță.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 378 (6 noiembrie – 6 decembrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Photo © Info40555 | Dreamstime.com