Dr. Vasile Opriș & Dr. Dan Pîrvulescu, MMB: În vecinătatea celui mai vechi aur prelucrat din lume

Dr. Vasile Opriș & Dr. Dan Pîrvulescu, MMB: În vecinătatea celui mai vechi aur prelucrat din lume

Reading Time: 5 minute

Pentru prima dată expuse în România, piesele de tezaur, cu cel mai vechi aur prelucrat din lume, au părăsit temporar Muzeul de Istorie din Varna (Bulgaria), pentru o expoziție-eveniment, găzduită de Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București. Am stat de vorbă cu Dr. Vasile Opriș, Șef Secția Arheologie Sistematică și Istorie – MMB și Dr. Dan Pîrvulescu, director în cadrul MMB, despre complexitatea unui astfel de proiect, precum și despre importanța și ”misterele” care înconjoară piesele din aur descoperite în necropole din Varna, datate 4.500 î.Hr., dar și comunitățile care le-au creat.

Cum a pornit ideea acestei expoziții și cum s-a derulat colaborarea cu partea bulgară?

După modelul marilor muzee din lume, știm că expozițiile temporare de impact pot contribui semnificativ la creșterea unui muzeu pe mai multe planuri: număr de vizitatori, venituri și vizibilitate publică. Rețeta succesului este cunoscută, dar provocarea este să găsești conținutul potrivitiar Muzeul Municipiului București, prin multitudinea și diversitatea colecțiilor sale, se află pe harta atracțiilor culturale importante ale Capitalei.

În toamna anului 2022 am organizat o vizită de documentare la Muzeul Regional de Istorie din Varna, pentru a discuta posibilitatea unei colaborări. Inițial ne gândeam la aurul tracic. Ajunși însă la Varna și discutând cu colegii bulgari, am realizat că acolo se află comori mult mai vechi și mai spectaculoase: cel mai vechi aur prelucrat din lume, descoperit în necropole eneolitice din regiunea orașului Varna.

Primul rezultat concret al colaborării a fost organizarea, la Varna, a expoziției „Dincolo de Dunăre. O călătorie imaginară prin hărțile spirituale ale exilului bulgăresc”, deschisă între noiembrie 2024 și aprilie 2025. Expoziția, curatoriată de dr. Adrian Majuru, managerul MMB, a prezentat pentru prima dată în Bulgaria artefacte din colecțiile noastre legate de activitatea exilului bulgăresc la București în secolul al XIX-lea. Al doilea rezultat al acestui parteneriat este expoziția „Călătoria în lumea de dincolo. Ritualuri funerare din vremuri străvechi în regiunea Varna”, contextualizată de colegii bulgari și prezentată la Palatul Suțu.

Inițiativa proiectului a aparținut dr. Dan Pîrvulescu, director în cadrul MMB. Pe parcurs au fost implicați și alți specialiști, în funcție de competențe. Curatorii expoziției sunt dr. Stanimir Parvanov (din partea muzeului din Varna) și dr. Vasile Opriș (din partea MMB), ambii specializați în perioada eneolitică a Europei de Sud-Est. Managerii celor două instituții, dr. Igor Lazarenko (Varna) și dr. Adrian Majuru (București), au coordonat colaborarea dintre echipe și organizarea proiectului,

Care este povestea și importanța necropolelor Varna I și Varna II? Ce piese, din cadrul expoziției, provin din aceste obiective?

Necropolele eneolitice de la Varna au fost descoperite întâmplător în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, așa cum se întâmplă adesea în cazul marilor descoperiri arheologice. Ele au atras rapid atenția comunității științifice internaționale datorită bogăției extraordinare a unor morminte. Artefactele din aur, prin cantitate, diversitate și vechime, reprezintă elementul cel mai spectaculos.

În expoziția de la București a fost prezentată doar o selecție restrânsă, dar reprezentativă. Pentru a înțelege practicile funerare ale epocii, obiectele spectaculoase trebuie integrate într-un context mai larg. Astfel, pentru perioada eneolitică au fost aduse inventarele complete ale unor morminte din aceste necropole. Cel mai spectaculos este inventarul mormântului nr. 36 din necropola Varna I: un cenotaf, adică un mormânt simbolic, fără defunct. Acesta conține aproximativ 850 de artefacte din aur (mărgele, inele, brățări, pandantive, un sceptru, figurine zoomorfe), precum și șiraguri de mărgele din scoici exotice, un bol din marmură, un topor din cupru și lame din silex.

Un alt mormânt, provenit din necropola Varna II, prezintă o diversitate mai mare a materialelor și obiectelor. Deși cantitatea de aur este mai mică, piesele descoperite aici fac parte din ceea ce este considerat astăzi cel mai vechi aur prelucrat din lume.

Ce știm, până acum, despre cele mai vechi piese din aur, din aceste necropole, precum și despre civilizația din zonă?

Știm deja destul de multe despre aceste comunități, însă cercetările continuă și este de așteptat ca noile tehnologii de analiză să aducă informații suplimentare.

Piesele de aur descoperite la Varna au fost realizate în principal din aur aluvionar local. Majoritatea au fost obținute prin tehnica baterii la rece, însă există și dovezi că unele obiecte au fost turnate în tipare, folosind metoda cerii pierdute. Pe lângă faptul că reprezintă cel mai vechi aur prelucrat din lume, descoperirile de la Varna marchează și apariția celui mai vechi aliaj metalic realizat intenționat. Unele obiecte sunt fabricate din aur aliat cu aramă. Artizanii care realizau aceste piese făceau parte dintr-un sistem economic și social complex, bazat pe diviziunea muncii, pe existența unor surplusuri de producție și pe rețele de schimb bine dezvoltate.

Arheologii au reconstituit povestea fiecărui individ pornind de la modul în care era organizat mormântul: poziția defunctului, locul mormântului în cadrul necropolei, tipul și numărul obiectelor depuse. Studiul resturilor umane oferă informații despre sex, vârstă și patologii. Analizele ulterioare au permis datarea radiocarbon în jurul mijlocului mileniului V î.Hr., studii de dietă și mobilitate bazate pe izotopi și, în unele cazuri, analize ADN. Rezultatele arată o dietă variată, bazată pe cereale, pește marin și resurse animale terestre. Diferențele dintre indivizi sugerează existența unei stratificări sociale. Analizele genetice indică o continuitate cu populațiile neolitice mai vechi și nu arată un influx major de populație din stepele nord-pontice în această perioadă. Aceasta sugerează că metalurgia aurului a apărut local, ca rezultat al evoluțiilor interne ale acestor comunități.

Se poate găsi o corespondență între aceste piese și pandativul din aur descoperit situl Vitănești–Măgurice (jud. Teleorman), datat tot aprox. 4500 de ani î.Hr.?

În jurul mijlocului mileniului V î.Hr. putem vorbi despre o lume culturală comună în zona Dunării de Jos. Regiunea era caracterizată de o rețea densă de peste 500 de așezări de tip tell (movile antropice), cu necropole asociate și o populație estimată la aproximativ 100.000 de persoane. Dezvoltarea metalurgiei aurului în această zonă nu a fost un fenomen izolat. Ea a fost posibilă datorită unui ansamblu de factori: accesul la resurse de aur și cupru, tradiții pirotehnologice bine dezvoltate, experiență în metalurgia cuprului, sedentarizare și apariția ierarhiilor sociale. Aceste condiții erau comune unei regiuni extinse, conectate prin rețele de schimb prin care circulau idei, materii prime și obiecte, inclusiv artefacte din aur. În acest context, pandantivul de aur descoperit în situl de la Vitănești–Măgurice poate fi considerat parte a aceleiași lumi culturale care a produs și celebrul aur eneolitic de la Varna.